Alimentaţie

Clinica Academica derulează un program de consiliere psihologică pentru reducerea şi menţinerea greutăţii corporale. Programul, conceput în urmă cu 5 ani, este susţinut în cadrul Centrului Medical Academica de psihologul Liudmila Minea.
Programul de consiliere pentru slăbit se adresează pacienţilor obezi care, deşi cunosc principiile unei diete şi a unei vieţii sănătoase, nu reuşesc să-şi păstreze în timp rezultatele dorite.
Consilierea psihologică pentru slăbit se bazează atât pe tehnici cognitiv-comportamentale, cât şi pe tehnici de psihoeducaţie.
« Clinica Academica, prin programul de consiliere pentru slăbit se adresează pacienţilor supraponderali sau obezi care au o motivaţie intrinsecă pentru a slăbi», ne-a explicat psihologul Liudmila Minea.
Înaintea de a fi incluşi în program, pacienţii participă la un protocol iniţial. Acesta se desfăşoară asemenea unui interviu în care aceştia relatează situaţiile care au determinat creşterea greutăţii corporale, care sunt alimentele pe care le consumă, dar şi care sunt activităţile lor zilnice. « Important este ca, pe baza acestui interviu, să surprindem dacă pacientul are sau nu o tulburare de alimentaţie », a declarat Liudmila Minea, psiholog la Centrul Medical Academica.
Consilierea psihologică pentru slăbit este concepută în două etape. În prima fază, cea de slăbire propri-zisă, pacientul este urmărit cu ajutorul unui program de monitorizare. Acesta ţine un jurnal alimentar, dar şi un jurnal în care descrie situaţiile de risc.
« Este foarte important ca, în această etapă, pacientul să-şi monitorizeze activităţile, deoarece pe baza jurnalului se face personalizarea programului de consiliere », a precizat psihologul Liudmila Minea. În această etapă şedinţele psiholog-pacient se desfăşoară de două ori pe lună.
A doua etapă a programului constă în stabilizarea pacientului. Este momentul în care şedinţele de consiliere psihologică se desfăşoară doar o dată pe lună.
 

Cristian Mărgărit, Consultant în Nutriţie şi Fitness

Adoptarea unei diete vegetariane constituie o opţiune luată în calcul din ce în ce mai frecvent, de către multe persoane. Subiectul alimentaţiei vegetariene antrenează însă şi multe polemici. Unii specialişti susţin că o astfel de dietă este mai sănătoasă şi benefică în multe afecţiuni cronice, în timp ce alţii afirmă că poate determina carenţe nutriţionale.

Cristian Mărgărit, consultant în nutriţie şi fitness, ne furnizează informaţii utile despre alimentaţia vegetariană, ce ar trebui să consumăm şi ce este indicat să evităm, pentru a avea o alimentaţie echilibrată, bogată în nutrienţi.

Soia se regăseşte în multe meniuri vegetariene. Cristian Mărgărit ne atrage atenţia asupra faptului că majoritatea produselor pe bază de soia din comerţ sunt însă industrializate şi ca urmare a acestui proces, proteinele de soia sunt însoţite de o serie de toxine şi reziduuri chimice.

Potrivit rezultatelor unui studiu, soia afectează şi fertilitatea masculină, unii specialişti atribuindu-i chiar numele de „pastila anticoncepţională vegetală”. Cristian Mărgărit recomandă, în schimb, asigurarea aportului de proteine din alimente precum: fasole, mazăre, linte, ciuperci, nuci, alune, seminţe şi de asemenea, evitarea excesului de carbohidraţi, care conduc la depozitarea kilogramelor în plus. Succesul dietei vegetariene este oferit de diversitatea de alimente, alegerea unor surse variate de proteine, grăsimi, vitamine şi minerale, necesare organismului.
 

Serialul „Tulburările de alimentaţie şi de greutate”. Episodul II "Tratament"

Conf. univ. dr. Oltea Joja, psiholog clinician la Institutul C.I. Parhon.

Emisiunea tratează aspecte precum momentul optim pentru aplicarea tratamentului, simptomatologia tulburărilor, investigaţiile necesare, precum şi cele mai eficiente metode de tratament. Durata tulburării este esenţială în garantarea eficacităţii tratamentului, afirmă conf. univ. dr. Oltea Joja, adăugând că există un prag de 3-4 ani după care dificultăţile de vindecare cresc, fără a mai menţiona faptul că o anorexie ce durează mai mult de 4 ani poate avea consecinţe somatice grave. Tratamentul anorexiei şi bulimiei constă cel mai adesea din şedinţe de psihoterapie – programe cognitiv-comportamentale, iar de curând în medicină s-a instituit şi terapia interpersonală cu efecte benefice vizibile. Ca parte a tratamentului medicamentos în anorexie şi bulimie se remarcă antidepresivele.

Tulburări de alimentaţie şi greutate - Cauze şi riscuri - Partea I

Serialul „Tulburările de alimentaţie şi de greutate”. Episodul I "Cauze şi riscuri"

Conf. univ. dr. Oltea Joja, psiholog clinician la Institutul C.I. Parhon

"Tulburări de alimentaţie şi greutate: cauze şi riscuri" ne permite o trecere în revistă a factorilor de risc, menită să clarifice chestiunile legate de predispoziţie tinerelor faţă de aceste tulburări de alimentaţie. Conf. univ. dr. Oltea Joja afirmă că pot exista anumiţi markeri biologici care, pe fondul vulnerabilităţii intrafamiliale să ducă la tulburări de alimentaţie. Cauzele anorexiei şi bulimiei rezidă însă de cele mai multe ori în factorii psihologici – se ştie că există o vulnerabilitate psihică la vârsta adolescenţei, când tinerele tind să imite modelele de pe catwalk sau chiar pe mama lor care poate fi exagerat de preocupată de o siluetă suplă. Mass-media pot alcătui în egală măsură o cauză psiho-socială, impactul modei, impunerea unui ideal feminin contribuind la dezvoltarea tulburărilor de alimentaţie la tinerele femei. Simptomele tulburărilor de alimentaţie şi greutate se asociază adesea cu depresia majoră, de multe ori acestea debutând împreună. Semnele anorexiei sunt date de efectul pe care îl au dietele stricte: amenoreea, pierderea în greutate, obsesivitatea cu privire la siluetă, iar cele ale bulimiei de comportamente compensatorii: vomisment, abuz de laxative şi diuretice, diete, exerciţiu fizic repetat. Riscurile implicate de anorexie şi bulimie consta în modificări somatice – metabolice, endocrine – şi psihologice.

Tulburări de alimentaţie şi greutate - Tratament - Partea a II-a

Gabriel Păun, coordonator campanii Greenpeace

Mulţi consumatori din toată lumea sunt împotriva plantelor şi alimentelor modificate genetic deoarece ingineria genetică a fost asociată cu riscuri pentru sănătate, pierderi de biodiversitate, utilizare sporită de erbicide toxice şi alte probleme de mediu. Gabriel Păun ne face o listă cu produsele din România susceptibile de a fi modificate genetic: majoritatea acestora se referă la două materii prime de bază: porumbul şi soia – salamurile, pateurile, parizerul, dulciurile, biscuiţii, laptele din soia, băuturile alcoolice. Greenpeace România a prezentat a II-a ediţie a ghidului consumatorului pentru alimentele modificate genetic (MG). În acest ghid se face o distincţie pe 3 categorii între supermarket-urile care garantează că produsele proprii, dar şi cele ale altor mărci, sunt produse ecologice, supermaket-urile care garantează doar pentru mărcile proprii şi supermarket-urile care nu pot garanta pentru organicitatea produselor comecializate de ele. Spre deosebire de prima ediţie, în cea de a II-a încă 3 supermarket-uri şi-au revizuit politica cu privire la vânzarea de alimente MG şi au trecut pe lista verde.

Organisme modificate genetic - Partea I

Gabriel Păun, coordonator campanii Greenpeace

Gabriel Păun, coordonator campanii Greenpeace, ne spune că un organism modificat genetic este orice organism produs prin adăugarea de material genetic (ADN) de la o specie la o alta, în scopul transferării unor calităţi. Greenpeace România a lansat campania de piaţă împotriva organismelor modificate genetic (OMG) prin publicarea unui sondaj de opinie care arată că 67% dintre români refuză categoric să consume alimente modificate genetic (MG) şi a primei ediţii a ghidului consumatorului care conţine clasamentul supermarket-urilor în funcţie de politica lor cu privire la vânzarea de alimente MG. Deşi nu există studii pe termen lung care să ateste clar legătura dintre aceste OMG-uri şi apariţia anumitor boli, s-a determinat totuşi că printre riscurile implicate de consumul de produse modificate genetic se numără apariţia unor alergii şi a rezistenţei la antibiotice. În România s-a descoperit că anumite culturi au fost deja supuse ingineriei genetice. Dintre plantele modificate genetic este cunoscut cazul soiei, porumbului, cartofilor, prunilor.

Organisme modificate genetic - Partea a II-a

Dr. Veronica Daghie, medic specialist medicină de familie, consilier în nutriţie

Dieta reprezintă atât un mod echilibrat de a mânca, cât şi un mod de a trăi sănătos şi echilibrat. Dr. Veronica Daghie subliniază importanţa pe care o are dieta pentru persoanele cu reale probleme de sănătate, dar şi pentru tinerele care vor să slăbeacă pentru a-şi îmbunătăţi imaginea. De asemenea, dumneaei respinge total conceptul de „diete - minune” , însă şi iniţiativa de înfometare, ambele procedee dăunătoare organismului şi eficiente doar pe termen scurt. Pe de altă parte, este recomandat un consum de apă echilibrat, stabilit în funcţie de greutatea şi de înălţimea unei persoane, dar şi de sezon. Masa de seară, savurată cu 3-4 ore înainte de culcare nu reprezintă un pericol pentru siluetă aşa cum ar putea crede mulţi, iar paharul de apă băut cu 10-15 minute înainte de masă este un mit confirmat de către specialişti. Consumul de fructe se face pe stomacul gol, la un interval mare după masă şi disociat de orice alt aliment din cauza fermentaţiilor care se pot produce în organism şi care pot conduce la creşterea masei corporale.

Dr. Veronica Daghie, consilier în nutriţie

Dietele pot fi de mai multe tipuri – de detoxifiere, de slăbire sau specifice anumitor boli, cum este diabetul. O dietă personalizată se stabileşte de către medic împreună cu pacientul pe baza bioritmului acestuia, a preferinţelor culinare, a analizelor obligatorii pe care trebuie să le efectueze (de sânge, de urină, specializate), a obiectivului urmărit. Regulile de bază menţionate de dr. Veronica Daghie într-o dietă se referă la o alimentaţie echilibrată, la ore fixe de masă, la cântărirea alimentelor, mişcare zilnică, interval considerabil de timp între ultima masă şi mâncare. D-na doctor îţi exprimă reticenţa faţă de medicamentele pentru slăbit sau pentru „dietele - minune” care nu sunt eficiente decât pe termen scurt şi care pot dăuna organismului.

Dr. Veronica Daghie, medic specialist medicină de familie, consilier în nutriţie

Dr. Veronica Daghie evidenţiază beneficiile pe care ni le poate aduce o astfel de cură la începutul primăverii. În condiţii ideale, cura de detoxifiere se face la minim 6 luni, primăvara şi toamna, şi durează între 7 şi 21 de zile. Cu toate acestea, procesul de eliminare a toxinelor acumulate în organism poate fi contraindicat anumitor persoane. De asemenea, este foarte important ca înainte de a începe o cură de detoxifiere să se facă un set complet de analize (inclusiv analiza firului de păr), să se consulte medicul de familie şi un nutriţionist. Simptomele care recomandă o cură de detoxifiere sunt: starea de apatie, oboseala cronică, slăbiciune musculară, transpiraţie persistentă şi urât mirositoare, gust metalic în gură, nevoie de dulce, constipaţie, tulburări de digestie. Alimentele recomandate într-o cură de detoxifiere sunt crudităţile, legume şi fructe fie sub formă de legume, fie sub formă de fructe, laptele, produse care conţin fibre - tărâţe, grâu. Alimentele interzise sunt cele grase, alcoolul, cafeaua, băuturile carbogazoase, fumatul. În această cură de detoxifiere sunt recomandate şi ceaiurile diuretice şi laxative, odihna şi exerciţiul fizic în mod echilibrat.