Complicaţiile bolilor cardiace

Bolile cardiace reprezintă ucigaşul numărul unu la nivel mondial, atât în rândul femeilor cât şi în rândul bărbaţilor. Bolile cardiace includ o gamă largă de afecţiuni ale inimii şi în unele cazuri chiar ale vaselor de sânge.

Varietatea de afecţiuni care intră sub denumirea globală de boli cardiace include: bolile vaselor de sânge - precum afecţiunile arterelor coronariene, probleme ale ritmului cardiac – aritmiile sau defecte congenitale ale inimii.

Bolile cardiace sunt adesea confundate cu bolile cardiovasculare. Diferenţa dintre cei doi termeni este dată de faptul că bolile cardiovasculare fac referire la problemele de îngustare sau blocare a vaselor de sânge, ce pot duce la atac de cord sau angină pectorală. Şi alte boli care afectează muşchiul cardiac, valvele sau ritmul cardiac sunt considerate forme ale bolilor cardiace.

Bolile cardiace – posibile complicaţii

Complicaţiile bolilor cardiace sunt multiple. Una dintre cele mai întâlnite complicaţii este cedarea inimii. Această situaţie apare atunci când inima nu mai poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului. Cu timpul inima ajunge să nu mai ţină pasul cu cu solicitările zilnice, muşchiul cardiac slăbeşte iar ventriculele se dilată până în punctul în care inima nu mai poate pompa eficient sânge în întreg corpul. Cedarea inimii poate rezulta în urma defectelor congenitale ale inimii, a bolilor cardiovasculare, a bolilor valvulare, a infecţiilor cardiace sau a cardiomiopatiei.

Complicaţiile bolilor inimii mai pot include:

• Atacul de cord

Boala arterelor coronariene poate provoca un atac de cord. Atacul de cord apare în mod normal atunci când un cheag de sânge blochează fluxul sangvin către o arteră coronariană – un tip de vas de sânge care transmite sângele către o parte a muşchiului cardiac. Întreruperea acestui flux sangvin către inimă poate afecta sau chiar distruge o parte a muşchiului cardiac.

• Accidentul vascular ischemic

Bolile cardiovasculare pot provoca un accident vascular cerebral ischemic, atunci când arterele care merg către creier sunt îngustate, fapt ce duce la reducerea cantităţii de sânge care ajunge la creier. Accidentul vascular cerebral ischemic este o urgenţă medicală deoarece ţesutul cerebral începe să moară la doar câteva minute de la declanşarea accidentului vascular.

• Anevrismul

Bolile cardiace pot determina şi apariţia unui anevrism. Anevrismul este o complicaţie a bolilor cardiace, care poate să apară oriunde la nivelul corpului. Anevrismul este o “umflătură” pe peretele unei artere. În cazul apariţiei unui anevrism, pacientul este în pericol de a suferi sângerări interne.

• Boala arterelor periferice

Ateroscleroza poate să ducă atât la boala arterelor coronariene cât şi la boala arterelor periferice. În cazul persoanelor care dezvoltă boala arterelor periferice, extremităţile – în special picioarele, nu primesc suficient sânge, fapt ce duce la apariţia durerilor în timpul mersului.

• Stop cardiac brusc

Stopul cardiac presupune pierderea bruscă a funcţiilor cardiace, a respiraţiei şi a conştienţei. Acesta apare de regulă în urma unei dereglări a acţiunii de pompare a sângelui, ceea ce face ca sângele să nu mai circule la nivelul corpului. Stopul cardiac este o urgenţă medicală care, atunci când nu este tratată imediat este fatal, ducând la deces cardiac.