Info SănătateaTV.ro: OMS: 1 din 8 decese in intreaga lume este cauzat de aerul poluat; acesta afecteaza 80% dintre persoanele care locuiesc in orase MS: In anul 2017, toate maternitatile vor fi dotate cu 335 de aparate pentru screening auditiv pentru nou-nascuti OMS: 1 din 8 decese in intreaga lume este cauzat de aerul poluat; acesta afecteaza 80% dintre persoanele care locuiesc in orase MS: In anul 2017, toate maternitatile vor fi dotate cu 335 de aparate pentru screening auditiv pentru nou-nascuti OMS: 1 din 8 decese in intreaga lume este cauzat de aerul poluat; acesta afecteaza 80% dintre persoanele care locuiesc in orase MS: In anul 2017, toate maternitatile vor fi dotate cu 335 de aparate pentru screening auditiv pentru nou-nascuti
Miercuri, 07 dec 2016      18:20
Fibrilatia atriala

Fibrilatia atriala

28 iulie 2015    
Fibrilaţia atrială este cea mai comună tulburare de ritm a inimii. Inima poate bătea mai repede sau mai încet, cu un interval mai scurt sau mai lung între bătăi dar intervalul dintre bătăi este constant pe o anumită perioadă de timp.
 
Inima are patru camere. Cele două camere de sus se numesc atrii iar celelate două camere inferioare se numesc ventriculi. În fibrilaţia atrială, atriile încetează să bată regulat. În schimb, fibrilează într-un mod dezorganizat.
 
În fibrilaţia atrială, descărcările electrice sunt neregulate şi rapide, drept rezultat, inima va bate neregulat şi de obicei rapid.
O inimă cu fibrilaţie poate să nu pompeze tot atât de mult sânge ca şi o inimă normală.
 
Fibrilaţia atrială creşte riscul de accident vascular cerebral.
Inima cu fibrilaţie permite sângelui să se colmateze în atrii.
Sângele stagnat este mai probabil să formeze un cheag.
Dacă inima pompează cheagul în circuitul sanguin, poate ajunge în creier.
Printre riscurile se mai pot enumera şi insuficienţa cardiacă care poate rezulta în acumularea de lichid în partea inferioară a picioarelor (edeme) şi în plămâni (edemul pulmonar).

Fibrilaţia atrială - Persoanele aflate la risc

Înaintarea în vârstă sporeşte riscul de apariţie al fibrilaţiei atriale. De asemenea, oamenii cu probleme tiroidiene, diabet, obezitate şi hipertensiune arterială au un risc crescut pentru fibrilaţie atrială. Obezitatea poate juca, de asemenea, un rol in dezvoltarea fibrilatiei atriale.

Fibrilaţia atrială - Simptome

Câteodată, fibrilaţia atrială nu are nici o cauză dar riscul poate creşte în cazul asocierii altor boli. Mulţi pacienţi cu fibrilaţie atrială nu au nici un simptom şi nu conştientizează ritmul anormal al inimii.
Cel mai obişnuit simptom al fibrilaţiei atriale sunt palpitaţiile, ameţeală, leşin, slăbiciune, oboseală, lipsă de aer şi angină (durere în piept).

Fibrilaţia atrială - Diagnostic

Pentru depistarea fibrilaţiei atriale se folosesc electrocardiograma (ECG), teste de sânge şi ecografia cardiacă.

Fibrilaţia atrială - Tratament

Tratamentul fibrilaţiei atriale include medicamente şi proceduri pentru a restabili ritmul normal al inimii, scăderea frecvenţei cardiace şi prevenirea formării cheagurilor sanguine.
Alte tratamente presupun ablaţia nodului atrioventricular cu implantarea unui pacemaker, implantarea unui pacemaker, ablaţia venei pulmonare şi implantarea unui defibrilator atrial.
Prin tratarea cauzei fibrilaţiei atriale inima îşi revine la ritmul său normal.

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti