Tensiunea arterială este determinată de cantitatea de sânge pe care inima o pompează şi de rezistenţa la circulaţia sangvină din artere. Cu cât inima pompează mai mult sânge şi cu cât arterele se îngustează mai mult, cu atât mai mare va fi tensiunea arterială.
Hipertensiunea arterială apare de regulă în timp şi afectează o gamă largă a populaţiei. Din fericire hipertensiunea arterială este uşor de depistat şi de diagnosticat.
Hipertensiunea arterială este influenţată de diferiţi factori de risc. Unii factori de risc nu pot fi controlaţi în timp ce alţii pot fi cu uşurinţă preveniţi.
Hipertensiunea arterială – factori de risc
• Vârsta
Riscul apariţiei hipertensiunii arteriale creşte în cazul persoanelor vârstnice. În timp ce bărbaţii sunt predispuşi la a suferi de hipertensiune în jurul vârstei de mijloc, la femei hipertensiunea apare cel mai adesea la menopauză.
• Rasa
Hipertensiunea arterială este mult mai întâlnită în rândul persoanelor de culoare, la acestea hipertensiunea fiind mult mai frecventă decât în cazul persoanelor albe. Complicaţiile hipertensiunii, precum atacul vascular cerebral sau atacul de cord sunt de asemenea mult mai întâlnite în rândul persoanelor de culoare.
• Istoricul medical al familiei
Hipertensiunea arterială tinde să fie moştenită în familie.
Hipertensiunea arterială – factori de risc controlabili
• Supraponderabilitatea sau obezitatea
Cu cât greutatea corporală este mai mare cu atât mai mare este nevoia de sânge pentru a suplimenta oxigenul şi nutrienţii din ţesuturi. Cu cât volumul de sânge care circulă prin vasele de sânge creşte, cu atât creşte şi presiunea exercitată asupra pereţilor vaselor de sânge.
• Lipsa activităţii fizice
Persoanele care nu sunt active din punct de vedere fizic tind să aibă o rată cardiacă mai mare. Atunci când rata cardiacă este mare inima trebuie să lucreze din greu la fiecare contracţie, ceea ce face ca presiunea asupra arterelor să fie mult mai mare. Lipsa activităţii fizice este legată de asemenea de obezitate, un alt factor declanşator al hipertensiunii.
• Fumatul
Nu numai că tutunul creşte instantaneu tensiunea arterială, dar chimicalele din tututn pot afecta căptuşeala pereţilor arterelor. Acest lucru duce la îngustarea arterelor şi la creşterea tensiunii arteriale.
• Sarea consumată în exces
Prea mult sodiu în dietă poate duce la reţinerea fluidelor de către organism şi implicit la creşterea tensiunii arteriale.
• Prea puţin potasiu în dietă
Potasiul echilibrează necesarul de sodiu din celule. Dacă nu consumaţi sau nu reţineţi suficient potasiu în corp, pentru a echilibra nivelul de sodiu, sodiul se acumulează în exces în organism favorizând apariţia hipertensiunii.
• Dieta sărăcăcioasă în vitamina D
Ipoteza potrivit căreia prea puţină vitamina D în dietă poate duce la hipertensiune este încă nesigură. Cu toate acestea, cercetătorii consideră că vitamina D poate ataca o enzimă produsă de rinichi, enzimă responsabilă de apariţia hipertensiunii arteriale.
• Consumul excesiv de alcool
Cu timpul consumul excesiv de alcool poate afecta inima. Două – trei pahare de alcool consumate la o masă pot de asemenea să crească temporar tensiunea arterială, deoarece alcoolul stimulează organismul să elimine hormoni care cresc circulaţia sanguină şi bătăile inimii.
• Stresul
Stresul poate duce la creşterea temporară, însă simţitoare, a tensiunii arteriale. Dacă încercaţi să vă relaxaţi mâncând mai mult, fumând sau consumând alcool nu faceţi decât să agravaţi problemele deoarece hipertensiunea se agravează.
• Boli cronice
Anumite boli cronice pot creşte de asemenea nivelul tensiunii arteriale. Este vorba despre afecţiuni precum: nivelul crescut al colesterolului, diabetul, bolile renale sau apnea obstructivă. Există situaţii când sarcina poate să fie un factor declanşator al hipertensiunii arteriale.
Vezi şi: Riscurile dezvoltării hipertensiunii arteriale
Alte articole din Cardiologie
- Ischemia miocardică silenţioasă se poate manifesta în majoritatea formelor în care există boli de inimă
- Tahicardia, o tulburare a frecvenţei inimii
- Miocardita, o afecţiune de însoţire
- Cardiomiopatia Takotsubo: simptome, cauze, diagnostic si tratament
- Sindromul Q-T lung: cauze, simptome, diagnostic si tratament
- Tetralogia Fallot: cauze, simptome, diagnostic si tratament
- Regurgitare mitrala: simptome, cauze, diagnostic si tratament
- Cardiomiopatia alcoolică: cauze şi tratament
- Romania are o retea buna de cardiologie
- Romania ocupa ultimul loc in UE in ceea ce priveste bolile cardiovasculare
- Pericardita cronica: simptome, diagnostic si tratament
- Stenoza mitrala – simptome, diagnostic si tratament
- Ciroza cardiaca: cauze, diagnostic, tratament
- Socul cardiogenic - simptome, diagnostic, tratament
- Ischemia miocardică silenţioasă
- Tahicardia supraventriculara: cauze, simptome, diagnostic, tratament
- Bolile cardiovasculare, afecţiuni care provoacă decesul
- Tromboflebita
- Miocardita
- Tahicardia nu ţine cont de vârstă