Info SănătateaTV.ro: Speranta de viata in Romania a ajuns la 75 de ani, dar inca este cu aproape sase ani sub media UE Speranta de viata in Romania a ajuns la 75 de ani, dar inca este cu aproape sase ani sub media UE Speranta de viata in Romania a ajuns la 75 de ani, dar inca este cu aproape sase ani sub media UE
Vineri, 15 dec 2017      21:33
X

Fii la curent cu ultimele știri din sănătate


Urmărește Sănătatea TV pe Facebook


Contactează-ne!
Ischemia miocardica silentioasa se poate manifesta in majoritatea formelor in care exista boli de inima

Ischemia miocardica silentioasa se poate manifesta in majoritatea formelor in care exista boli de inima

12 august 2015    
Ischemia miocardică silenţioasă este o afecţiune a inimii frecvent întâlnită în populaţie, în special la bărbaţi unde boala debutează cu cinci ani mai devreme decât la femei.
 
Ischemia miocardică înseamnă lipsa de sânge şi implicit lipsa de oxigen şi de substanţe nutritive pentru muşchiul inimii prin afectarea vaselor care aduc acest sânge de la plămân şi de la alte organe ale corpului. Ischemia miocardică se manifestă în mod obişnuit cu durere şi formele cele mai obişnuite sunt angina de piept şi, forma gravă, infarctul de miocard. În acelaşi timp, şi stopul cardiac poate să fie de multe ori cauzat de ischemia miocardică. Cu toate că angina de piept şi infarctul  sunt foarte bine cunoscute şi, din păcate, destul de larg răspândite, medicii ştiu că majoritatea acestei irigări insuficiente a muşchiului inimii nu produce durere. Este ceea ce se numeşte ischemie silenţioasă. Aceasta se poate manifesta în majoritatea formelor în care există boli de inimă.”, a declarat pentru Sănătatea TV, prof. univ. dr. Mircea Cinteză, şeful Secţiei Cardiologie I din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Ischemia miocrdică silenţioasă – Factori de risc

Ischemia miocardică silenţioasă are la bază o serie de factori de risc.
 
Printre factori se numără şi stilul de viaţă neadecvat, faptul că hipertensiunea arterială este neglijată mai ales că nu este o afecţiune dureroasă, dar şi diabetul, colesterolul mărit, stresul şi fumatul. Un alt factor de risc îl reprezintă şi neglijarea efectuării analizelor uzuale o dată pe an, în special de către persoanele care au trecut de 45 de ani şi care au un risc mai mare de boli cardiovasculare. Mai exact, riscul este oarecum mai mare la bărbaţi având în vedere că boala debutează cu cinci sau uneori cu zece ani mai devreme decât la femei. Acestea din urmă sunt protejate până la 4-5 ani după menopauză.
 
De asemenea, „boala se agravează până la vârsta de 75-80 de ani. Este la fel de severă şi după această vârstă, dar e mai puţin vizibil pentru că bătrânii, de obicei, nu se mişcă, nu au activitate mare şi acest lucru poate să treacă neobservat. Rezumând, de la 45 de ani în sus la bârbaţi şi de la 50 – 55 de ani în sus la femei riscul devine maxim.”, a mai declarat pentru Sănătatea TV, prof. univ. dr. Mircea Cinteză.

Ischemia silenţioasă poate exista în hipertensiunea arterială, dar şi în insuficienţa cardiacă

Potrivit prof. univ. dr. Mircea Cinteză, în hipertensiunea arterială există de multe ori ischemie silenţioasă, care poate oricând să treacă într-o ischemie care să asocieze şi durere. Însă, ischemia fără durere are o durată mai lungă de evoluţie de obicei.
 
“Este mai lungă pentru că omul nu percepe că are ischemie la inimă, nu are durere, nu are angină, nu are infarct şi atunci această perioadă precede momentul în care ischemia devine zgomotoasă. Există şi posibilitatea ca ea să nu devină vreodată zgomotoasă şi în acest caz vorbim de o dilatare a inimii, care duce la insuficienţă cardiacă fără durere. Există o variabilitate extremă, între câteva luni şi câţiva ani şi câteva zile de precedenţă a durerii. Majoritatea ischemiilor debutează cu durere. Cele care debutează cu o formă tăcută sunt mai rare, dar ele se acumulează în timp având în vedere că în acea perioadă bolnavii nu se prezintă la doctor”, a subliniat prof. univ. dr. Mircea Cinteză.
 
De asemenea, inima poate suferi de ischemie tăcută şi în insuficienţa cardiacă. Şi asta deoarece în această situaţie muşchiul cardiac se subţiază, se dilată şi numai permite irigarea în condiţii normale.

Ischemia miocardică silenţioasă poate fi confundată uneori cu alte afecţiuni

În multe cazuri pacienţii pot confunda ischemia silenţioasă cu alte afecţiuni, fie acestea legate sau nu de alte boli de inimă. Potrivit prof. univ. dr. Mircea Cinteză, “uneori nu e vorba de confunzie, e vorba că există ischemie în cadrul altei boli de inimă, cum e insuficienţa cardiacă sau inima hipertensivului. Sau pot fi confundate cu boli de plămâni, bronşită, astm bronşic, alte boli de plămân care duc la lipsă de aer, cu anemia care duce la lipsă de aer pentru că sunt puţine globule roşii care să transporte oxigenul, cu procese ale cuştii toracice care pot să ocupe o parte din zona de plămân, de exemplu apa la plămân, şi multe altele mai rare. Însă medicii le au în vedere în clipa în care sunt puşi în faţa unui bolnav care are lipsă de aer sau alte semne şi simptome care pot ascunde o ischemie silenţioasă.”.
 
În acest context, specialistul sfătuieşte persoanele predispuse la boli de inimă să consulte medicul pentru a se puneun diagnostic exact.

Ischemia miocardică silenţioasă – Investigaţii

Diagnosticul de ischemie miocardică silenţioasă poate fi pus cu ajutorul mai multor investigaţii.
 
“Există electrocardiograme cu anumite probe speciale, eventual proba de efort cu urmărirea electrocardiografică a comportamentului inimii, există examinare ecocardiografică şi există, dacă este cazul, şi tehnici mai sofisticate, cum ar fi rezonanţa magnetică nucleară a inimii sau scintigrama miocardică, ce pot pune în evidenţă ischemia chiar atunci când ea nu dă simptome.”, a precizat specialistul.

Ischemia miocardică silenţioasă – Tratament

O persoană cu ischemie miocardică este un om care poate duce o viaţă foarte convenabilă, dar nu trebuie să facă excese.
 
Potrivit prof. univ. dr. Mircea Cinteză, un astfel de pacient “trebuie să ia în permanenţă un complex de medicamente, unele care să acţioneze direct pe vase şi altele care să împiedice procesul care duce la ischemie, fie hipertensiune arterială, fie ateroscleroză, fie indirect diabetul zaharat, colesterolul mare ş.a.m.d. De asemenea trebuie investigat pentru a se stabili dacă există posibilitatea să fie operat pentru ca ischemia să fie ameliorată sau chiar să fie îndepăratată. În ceea ce priveşte intervenţiile chirurgicale, acestea pot să fie operaţii chirurgicale clasice, cu bisturiul, fie că se face deschizând toracele sau se face doar cu o mică incizie, ceea ce se numeşte chirurgie cardiacă minim invazivă, fie se poate îndepărta ischemia cu ajutorul unor catetere, a unor tubuleţe care se introduc prin artere la periferie, ajung în zona inimii şi apoi se introduce un balonaş care se umflă şi dilată vasele pe jumătate astupate.”.