Peritonita – tratament chirurgical şi medicamentos

Peritonita este o infecţie bacteriană sau fungică a peritoneului, o membrană fină care căptuşeşte peretele abdominal interior şi acoperă organele din abdomen. Infecţia poate fi provocată de complicaţii ale dializei peritoneale, de acumularea de lichid în interiorul peritoneului sau de existenţa unei infecţii, inflamaţii sau răni.

Peritonita, indiferent de cauza apariţiei, necesită îngrijire medicală promptă pentru combaterea infecţiei şi, în funcţie de situaţie, pentru tratarea unei afecţiuni conexe.

Tratamentul peritonitei presupune de regulă administrarea de antibiotice şi în unele cazuri chiar tratarea chirurgicală. Netratată, peritonita poate duce la infecţii grave în întreg corpul, cu potenţial chiar de afectare a vieţii pacientului.

Tratamentul peritonitei constă în primul rând în prescrierea unor antibiotice pentru a combate infecţia şi pentru a preveni răspândirea acesteia în corp. Tipul şi durata terapiei cu antibiotice depinde de severitatea afecţiunii şi de tipul de peritonită.

Tratamentul chirurgical al peritonitei este adesea necesar pentru îndepărtarea ţesutului infectat, pentru tratarea cauzei apariţiei infecţiei şi pentru prevenirea răspândirii infecţiei în corp.

În cazul pacienţilor care fac dializă peritoneală şi suferă de peritonită, medicul poate recomanda acordarea de dializă prin alte căi timp de câteva zile, până ce organismul se vindecă în urma infecţiei.

Tratamentul peritonitei prin intermediul antibioticelor este destinat uciderii bacteriilor şi prevenirii răspândirii infecţiei în organism. Antibioticele prescrise diferă în funcţie de tipul de peritonită şi de cauza apariţiei infecţiei.

Peritonita este o afecţiune medicală care necesită un consult de urgenţă la medic, de aceea nu este indicat să apelaţi la ierburi sau suplimente pentru tratarea infecţiei. Cu toate acestea, în perioada de recuperare există câteva reguli alimentare pe care pacientul trebuie să le urmeze:

• Consumaţi alimente cu proprietăţi antioxidante, inclusiv produse precum afinele, cireşele sau tomatele sau alte legume.
• Consumaţi alimente bogate în vitamine din complexul B, precum alunele, fasolea, cerealele integrale, vegetalele cu frunze închise la culoare precum spanacul.
• Evitaţi alimentele procesate precum pâinea albă, pastele sau zaharurile.
• Reduceţi consumul de carne roşie şi creşteţi cantitatea de carne albă consumată. De asemenea consumaţi peşte de apă rece şi tofu pentru un bun aport de proteine.
• Folosiţi uleiuri sănătoase atunci când gătiţi, precum uleiul de măsline sau uleiul vegetal.
• Evitaţia cofeina sau alţi stimulenţi precum alcoolul sau tutunul.
• Beţi şase-opt pahare de apă filtrată pe zi.
• Întrebaţi medicul dacă puteţi lua multivitamine zilnic, care să conţină vitamine antioxidante precum vitamina A, C, E şi complexul vitaminic B şi minerale precum magneziul, calciu, zinc şi seleniu.
• Luaţi suplimente probiotice pentru menţinerea sănătăţii gastrointestinale şi imunitare. Probioticele pot fi mult mai utile atunci când se administrează antibiotice, deoarece ajută la refacerea bacteriilor “bune” în intestine.