Info SănătateaTV.ro: OMS: 1 din 8 decese in intreaga lume este cauzat de aerul poluat; acesta afecteaza 80% dintre persoanele care locuiesc in orase OMS: 1 din 8 decese in intreaga lume este cauzat de aerul poluat; acesta afecteaza 80% dintre persoanele care locuiesc in orase OMS: 1 din 8 decese in intreaga lume este cauzat de aerul poluat; acesta afecteaza 80% dintre persoanele care locuiesc in orase
Joi, 08 dec 2016      00:11
Cauzele infectiilor si tratarea acestora

Cauzele infectiilor si tratarea acestora

20 iulie 2015    

Ce este infecţia?

Infecţia reprezintă o pătrundere activă sau pasivă a unor germeni patogeni, care o dată ajunşi în organism pot rămâne la locul porţii de intrare sau să ajungă în curentul sanguin. În cazul în care sunt numai vehiculaţi de sânge fără a se înmulţi excesiv, această înmulţire este frânată de forţele de apărare ale sistemului imun.

Infecţia - Factori

Agenţii patogeni care provoacă infecţii sunt bacteriile, ciupercile, paraziţii şi virusurile. Bacteriile, ciupercile şi paraziţiiinvadează, în general, ţesuturile organismului, fură substanţele nutritive de la celule sănătoase şi eliberează toxine. Unii paraziţicare pot varia ca dimensiuni de la protozoarele dintr-o singură celulă până la viermii vizibili,ucid efectiv celule sănătoase. Virusurilesunt forme inferioare de viaţă, care supravieţuiesc numai invadând celule vii şi multiplicându-se în interiorul acestora.
 
E uşor de înţeles că părţile organismului care sunt cele mai accesibile agenţilor patogeni sunt cele mai vulnerabile la infecţii. Agenţii patogeni infectează cu uşurinţă ochii, urechile, gura, organele genitale şi pielea. Infecţiile pielii sunt foarte frecvente şi pot fi determinate de orice tip de agent patogen.
 
Infecţiile urechii sunt, de obicei, bacteriene. Infecţiile ochiului pot fi virale sau bacteriene. Alţi agenţi patogeni pot să patrundă în organism prin leziuni ale pielii şi infectează sângele circulant.
Orice tip de agent patogen poate invada tubul gastrointestinal, de obicei prin alimente sau apă contaminate. Majoritatea cazurilor de intoxicaţii alimentare sunt provocate de bacterii, în timp ce giardioza, o afecţiune intestinală de care se tem excursioniştii, provine din consumul apei contaminate cu protozoarele parazite.
 
Majoritatea infecţiilor respiratorii, inclusiv răcelile obişnuite, gripa şi formele uşoare de pneu­monie, sunt provocate de inhalarea sau ingestia de virusuri. Cazurile grave de pneumonie sunt de obicei bacteriene, ca şi tusea convulsivă şi infecţiile streptococice ale gâtului. Multe afecţiuni respiratorii mai puţin cunoscute sunt infecţii cu ciuperci.
 
Căile urinare elimină, de obicei, agenţii patogeni prin spălare, dar sunt înclinate la infecţii când sunt tumefiate, iritate sau blocate. Afecţiunile, variind de la infecţii comune ale vezicii urinare până la infecţii grave ale rinichilor, sunt de obicei bacteriene.
 
Deşi multe infecţii sunt limitate la o anumită parte sau sistem al organismului, unele boli infecţioase se răspândesc în organism. Malaria, de exemplu, este determinată de un parazit transmis de ţânţari, tuberculoza este bacteriană. SIDA, cea mai mortală boală infecţioasă a anilor recenţieste o afecţiune virală.

Infecţie - Simptome

Simptomele unei infecţii sunt febra, frisoanele, transpiraţiile, durerile de cap, de muşchi şi oboseala.
 
Diareea, vărsăturile, greaţa, durerile abdominale, balonarea dureroasă şi deshidratarea pot fi urmarea unei infecţii intestinale.
 
Tusea, strănutul, durerea în piept şi gât, congestia nazală şi lăcrimarea ochilor sunt semne ale infecţiei respiratorii.
 
Urinarea dureroasă şi frecventă, urina cu miros neplăcut sau cu sânge sau mâncărimile vaginale pot să apară într-o infecţie a vezicii urinare.
 
Erupţii, răni, inflamaţie, mâncărimi ale pielii, înroşire, vezicule sau coşuri pot să fie provocate de infecţii ale pielii.
 
Durere, iritaţie sau sensibilitate locală pot apărea în infecţii ale urechilor, ochilor, gurii, dinţilor sau gingiilor.
 
Mâncărimi anale intense pot să însoţească o infecţie cu viermi a intestinului gros.
 
Durerea şi inflamaţia artritică, deseori localizate, pot semnala o infecţie articulară.

Infecţie - Diagnostic

Multe infecţii comune pot fi recunoscute prin simptomele lor, dar pentru tratamentul infecţiilor persistente sau de gravitate potenţială necunoscută, medicul trebuie să determine cauza specifică. Diagnosticul este, de obicei, realizat prin analiza de laborator a probelor de sânge, urină, materii fecale sau de ţesut infectat.
 

Infecţie - Tratament

 
Infecţiile minore au durată scurtă şi se vindecă de obicei de la sine, dar bolile infecţioase grave necesită tratament medical.
Infecţiile bacteriene sunt vindecate prin uciderea bacteriilor cu antibiotice, cum este penicilina şi derivatele sale.
 
Multe infecţii micotice (cu ciuperci) şi parazitare răspund, de asemenea, la antibiotice sau chimioterapice antimicrobiene.
 
Singurul dezavantaj este că utilizarea excesivă eronată a antibioticelor poate suprima reacţii imune naturale proprii ale organismului.
 
Antibioticele sunt inutile în infecţiile virale. Deşi unele medicamente antivirale pot reduce simptomele, este dificil sau imposibil să se inventezetratamente mai eficiente, deoarece virusurile diferă atât de frecvent mutaţii îşi schimbă forma.
 
Terapia standard pentru cele mai multe infecţii virale constă doar în a ameliora simptomele, a preveni infecţia bacteriană secundară şi a permite organismului să se vindece singur. Medicamentele eliberate cu sau fără reţetă pot ameliora simptomele tipice şi accelerează vindecarea după infecţiile minore. Vaccinurile preventivesunt de departe cel mai bun tratament împotriva infecţiilor virale şi sunt disponibile pentru multe boli infecţioase.

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti