Info SănătateaTV.ro: Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara
Sâmbătă, 10 dec 2016      03:09
Dizenteria

Dizenteria

15 iulie 2015    

 Dizenteria este o boală infectocontagioasă a intestinului gros, ca urmare a infecţiei cu Shigella.

Dizenteria - Generalităţi

Germenul, care atacă mucoasa intestinului gros, se răspândeşte prin mâncare, apă şi scaune infestate, iar muştele contribuie la răspândirea ei.

Toxinele din intestinul gros trec prin pereţii intestinului în fluxul sanguin cauzând grave tulburări circulatorii, inflamarea miocardului, meningelui, encefalului şi ale articulaţiilor. Dizenteria se manifestă după o perioadă incubaţie a germenului de la 3 la 7 zile, debutând cu manifestări digestive.

Dizenteria - Cauza

Dizenteria este cauzată de diverse specii de Shigella: cel mai periculos germen este Shigella dysenteriae producător de exotoxină care care poate cauza paralizie şi tulburări ale sistemului nervos central.
 
În ţara noastră infecţiile sunt de regulă cauzate de germenii Shigella sonnei şi Shigella flexneri mai puţini periculoşi şi care provocă diaree uşoară.

Dizenteria - Căi de transmitere 

Transmiterea dizenteriei se face prin mecanism fecal-oral, pe cale habituală, hidrică şi alimentară, receptivitatea fiind generală, dar maximă la copii  (cu vârste de la 6 luni până la 5 ani) şi bătrânii.

Dizenteria - Simptome

 
Simptomele dizenteriei sunt febră, ameţeală, greaţă, colaps circulator, dureri abdominale predominant în timpul scaunelor, din cauza ulceraţiilor existente pe intestinul gros, scaune dese, diareice, bogate în mucus, striate cu sânge.
 
În ciuda unui tratament atent dizenteria poate deveni cronică. Diareea şi balonarea alternează cu constipaţie. Bolnavul cronic este un purtător periculos de bacterii.
 
Dizenteria are de obicei o evoluţie benignă, autolimitată, dar cu risc de portaj de germeni, uneori boala putând evolua în forme severe sau toxice (la adulţi) sau chiar letale, în cazul dizenteriei cu Shigella dizenteriae.

Dizenteria - Diagnostic

Diagnosticul pentru dizenterie se stabileşte în baza acuzelor caracteristice, anamnezei epidemiologice, semnelor clinice obiective, a scaunelor relevante şi a rezultatelor examinărilor bacteriologice.

Dizenteria - Tratamentul  

Tratamentul dizenteriei se recomandă numai de medicul specialist şi numai cu reţetă medicală se poate ridica tratamentul antibiotic.
Tratamentul dizenteriei se bazează la început pe sulfonamidă, dar germenii au devenit, în timp, rezistenţi la sulfonamide, de aceea în prezent se prescriu alte antibiotice, cu spectru larg.
 
Acest tratament medicamentos trebuie însoţit de un regimul alimentar corespunzător: bolnavul 1-2 zile nu trebuie să mănânce nimic, însă trebuie să consume multe lichide şi repaus la pat.
 
În zonele supuse riscului de a fi infestate, tacâmurile se vor opări, apa trebuie consumată doar după fierbere, mâncarea trebuie fiartă şi pasteurizată.
 
Se recomandă izolarea pacientului pe toată perioada tratamentului, din cauză că dizenteria este o boală ce trebuie declarată autorităţilor de sănătate publică. 

Dizenteria - Complicaţii

Complicaţii posibile ale dizenteriei sunt reprezentate de neurotoxicoză şi edem cerebral la copii sau toxicoză cu exicoză, şoc infecţios toxic,hemoragie intestinală, perforaţie intestinală, peritonită,  paraproctită sau infecţii ale căilor urinare întâlnite la adult.

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti