Info SănătateaTV.ro: OMS: Se estimeaza ca anemia afecteaza aproximativ 40% din copiii prescolari in tarile in curs de dezvoltare OMS: Se estimeaza ca anemia afecteaza aproximativ 40% din copiii prescolari in tarile in curs de dezvoltare OMS: Se estimeaza ca anemia afecteaza aproximativ 40% din copiii prescolari in tarile in curs de dezvoltare
Luni, 05 dec 2016      04:25
Febra butonoasa

Febra butonoasa

16 iulie 2015    

 Febra butonoasă - numită şi febra de Marsilia, febra de căpuşe din India, febra escaro-nodulară - este o boală acută infecţioasă şi contagioasă, din grupul rickettsiozelor.

Febra de Marsilia - Generalităţi şi epidemiologie

Febra butonoasă este determinată de Rickettsia conorii (agentul etiologic), iar rezervorul şi vectorul totodată îl reprezintă Rhipicephalus sanguineuous, ce parazitează câinele. Câinii fac boala inaparentă.

Boala nu se transmite de la om la om.

Incubaţia durează între 7-14 zile. Debutul este brusc, cu frison, febră, dureri musculare, dureri de cap. La 3-4 zile de la debut apare pe piele o erupţie formată din elemente izolate, de culoare roşie, reliefate (butonoase), răspândite mai ales pe membre la extremităţi.

La locul unde prin muşcătura capuşei a fost introdus agentul patogen al febrei butunoase, se formează în peste 50% din cazuri o leziune numită şancru de inoculare. Aceasta este poarta de intrare a agentului patogen în organism. Căpuşa câinelui infectantă atacă omul, infecţia realizându-se prin înţepătură sau prin tegumentele înţepate, prin escoriaţii (uneori şi prin tegumentul intact) sau prin mucoasa conjunctivală (prin frecarea cu mâna contaminată de Rickettsii din căpuşa strivită cu degetele).
 
În regiunile endemice se infectează persoanele care au câini sau cele care se aşază pe iarbă în locurile unde circulă căpuşele.
 
Febra butonoasă durează 10-14 zile, evoluţia bolii este mai uşoară la copii, care prezintă, de obicei, forme cu o durată mai scurtă, cu erupţie mai discretă, bătrânii, dimpotrivă, fac forme mai severe.
 
Boala are caracter sezonier. Astfel, febra butonoasă apare în special în lunile iunie-septembrie, într-un spaţiul mediteranean, al Mării Caspice şi peninsula Crimeea. În România este o infecţie destul de întâlnită.
 

Febra de Marsilia - Mecanisme 

În urma inoculării, ricketsiile diseminează pe cale sangvină, iar din cauza tropismului vascular se ataşează de celulele endoteliale. După ce ricketsiile pătrund în celulele endoteliale microorganismele se replică în citosol şi difuzează din aproape în aproape - din celulă în celulă. 
 
Mecanismele de apărare ale gazdei care au drept ţintă distrugerea bacteriilor intracelulare sunt limfocitele T citotoxice, tip CD 8+,dar şi citokinele, de tip gamma-interferon sau factorul de necroză tumorală alfa, secretate de macrofage şi limfocitele T care formează în jurul vaselor infectate infiltrate celulare.

Febra de Marsilia - Tratament

Tratamentul febrei butonoase constă în administrarea de antibioticele: tetraciclină, aureomicină, teramicină, cloramfenicol. Complicaţiile sub forme de pneumonii, flebite, nefrite şi artrite apar destul de rar, înregistrându-se mai ales la persoanele netratate sau tratate insuficient.
 
Febra scade în 1-2 zile de la începutul tratamentului.

Febra de Marsilia - Profilaxia

Profilaxia febrei butonoase constă în distrugerea căpuşelor cu insecticide, la câini.
Erupţiile enumerate se menţin timp de 10-12 zile, dispărând treptat în convalescenţă şi lăsând pentru un timp neîndelungat o pigmentaţie.
În cazuri grave bolnavii prezintă o stare confuzională, agitaţie şi delir.

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti