Info SănătateaTV.ro: Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara
Sâmbătă, 10 dec 2016      01:06
Febra tifoida- tifosul abdominal

Febra tifoida- tifosul abdominal

30 iulie 2015    

Febra tifoidă sau tifosul abdominal este o boală infecţioasă acută, din grupul infecţiilor intestinale, provocată de salmonela tifică.

Febra tifoidă - Epidemiologie

Febrele paratifice (A şi B) au acelaşi mecanism de infectare, tablou clinic şi patogenie.
 
Febra tifoidă este o boală infecţioasă specifică omului, agentul etiologic fiind bacteria Salmonella typhi sau Salmonella enterica din grupul D. Aceste bacterii ori numite salmonele, supravieţuiesc până la 2 săptămâni; în apă, pe legume şi fructe - timp de 5-10 zile; în unt, brânză de vaci, carne - până la 3 luni; în gheaţă-până la 6 luni.
 
Febra tifoidă se poate contacta prin ingerarea bacteriei prezentă în apa sau alimente. Există persoane care au fost infectate şi nu mai prezintă simptomele bolii, dar rămîn purtătoare de virus.
 
Dupa ce este ingerată, bacteria ajunge în intestinul subţire, trecând apoi în sânge fiind absorbită de fagocite - celule ale sistemului imun care înglobează şi distrug microorganismele nocive.
 
Salmonella typhi supravieţuieşte în interiorul fagocitelor, unde se înmulţeşte.
După 10-14 zile de la infectare, bacteriile se multiplică foarte mult şi se scurg din fagocite în sânge, cauzând simptomele bolii.

Febra tifoidă - Simptome

Febra tifoidă se caracterizează clinic prin semne de intoxicaţie, bacteriemie, febră variată şi îndelungată, erupţii cutanate, afectarea tractului digestiv şi a altor sisteme ale organismului uman.
 
 
Simptomele predominate al febrei tifoide sunt febra crescută (39-40 grade), costipaţie, diaree, scăderea apetitului, oboseală, cefalee, dureri în tot corpul, letargie, erupţii pe abdomen, bradicardie relativă (scăderea ratei pulsului).
 
Temperatura ridicată este unul din simptomele principale la bolnavii cu febra tifoidă, de unde provine şi denumirea bolii. Fără tratament specific febra durează la bolnavi 3-4 săptămâni, uneori ajungând la 6.
 
Salmonella typhi ajunge în ficat, colecist, splină, măduva osoasă, ţesutul limfoid al intestinului, determinând inflamarea acestora. La nivelul intestinului, afecţiunea poate cauza sângerări intestinale sau chiar perforarea intestinului.
Prin orificiul format în peretele intestinului se scurge conţinutul intestinal, în cavitatea abdominală, scurgeri ce provoacă iritaţia şi inflamarea peritoneului, determinand peritonita, afecţiune ce poate fi fatală.

Febra tifoidă - Diagnostic

Diagnosticarea febrei tifoide se bazează pe căutarea bacilului prin hemocultură sau coprocultură.

Febra tifoidă - Tratament

Tratamentul febrei tifoide se bazează prin administrare de antibiotice administrate între 10 şi 15 zile.
Există vaccin împotriva febrei tifoide însă este recomandat doar persoanelor care călătoresc în ţările unde pot fi expuse bolii.
Netratată, boala poate fi mortală.
 
O variantă de îmbolnăvire, cu simptome moderate, este paratifosul, în care agentul nu este Salmonella typhi, ci Salmonella paratyphi.
 
Graviltatea bolii depinde de riscul eliberării în sânge a endotoxinelor bacteriene responsabile de grave tulburări cardiace (miocardită, colaps cardiovascular), digestive (perforaţie şi hemoragie intestinală) şi neurologice (encefalita).

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti