Info SănătateaTV.ro: OMS: Se estimeaza ca anemia afecteaza aproximativ 40% din copiii prescolari in tarile in curs de dezvoltare OMS: Se estimeaza ca anemia afecteaza aproximativ 40% din copiii prescolari in tarile in curs de dezvoltare OMS: Se estimeaza ca anemia afecteaza aproximativ 40% din copiii prescolari in tarile in curs de dezvoltare
Luni, 05 dec 2016      00:20
Hepatita D

Hepatita D

29 iulie 2015    
Hepatita virală delta sau D (HVD) face parte din grupul infecţiilor transmisibile sau sangvine.

Hepatita virală delta - Generalităţi

Agentul virusului hepatitei D reprezintă un virus cu ARN incomplet care necesită învelişului exterior al virusului hepatitei B, de aceea se întâlneşte doar la pacienţii cu hepatita B, de aceea se consideră că hepatita D este o infecţie acută a ficatului cauzată de un virus de tip ARN. Este în mare măsură infecţia utilizatorilor de droguri intravenoase şi a partenerilor lor sexuali.
 
Se va suspecta virusul hepatitei D  în hepatita B, în special când infecţia acută este severă, dacă purtătorii cronici de hepatită B manifestă un atac ulterior de hepatită acută sau dacă boala ficatului la pacienţii cu hepatită B cronică progresează rapid.
În această formă rata de hepatite fulminante este înaltă şi de progresie a hepatitei cronice în ciroză.

Hepatita virală delta - Caracteristici

Specific acestui virus este incapacitatea de a cauza o infecţie singur, pentru a se dezvolta, virusul hepatic D are nevoie de acoperirea şi protecţia virusului hepatic B.
Hepatita virală delta poate să decurgă sub forma de co-infecţie (infectarea în aceleaşi moment cu virusul B şi D) şi suprainfecţie (infectarea cu virusul hepatic D al purtatorilor de virusul hepatic B sau A).
 
Ambele variante decurg acut ori cronic, mai frecvent sub formă icterică, mai rar atipică.
 
Comparativ cu infectarea cu virusul heptic B, cea cu virusul heptic D decurge mai grav, şi poate duce la crearea formelor cronice de hepatită şi a cirozei hepatice.

Hepatita virală delta - Epidemiologie

Perioada de incubaţie la coinfecţia acută cu virusul hepatic D are o durată de 1,5 - 6 luni şi nu se deosebeşte de virusul hepatic B. În perioada icterică se menţine temperatura subfebrilă ori mai ridicată cu o durată de 7-12 zile, semnele de intoxicaţie si icterul sunt în crestere, se intensifică durerile în regiunea rebordului costal drept.
 
Se consideră hepatită cronică cu virus D atunci când acesta persistă mai mult de 6 luni după infectare în sânge. Aproape toate suprainfecţiile cauzează hepatită cronică.

Hepatita virală delta - Simptome

Virusul hepatic D se manifestă clinic prin simptome de intoxicaţie generală, dereglări digestive, în special ale funcţiei ficatului, afectarea altor organe şi sisteme, cefalee, vertijuri, inapetenţă, greţuri, dureri în rebordul costal drept, frecvent fiind însoţite de apariţia icterului.
În această perioadă este mărit ficatul, deseori şi splina în volum.
 
În perioada icterică se poate menţine temperatura subfebrilă sau mai ridicată cu o durată de 7-12 zile, semnele de intoxicaţie şi icterul se află în creştere, se intensifică durerile.

Hepatita virală delta - Tratamentul 

Vaccinarea contra virusului hepatic D într-o mare măsură preîntâmpină infectarea cu virusul hepatic D.
 
Toate persoanele suspecte la infectarea cu virusul B sau infectate cu acest virus trebuie să investigate şi la markerii virusului hepatic D.
Din nefericire, pentru persoanele deja infectate cu virusul hepatic B, nu există vaccin care să împiedice suprainfectarea cu virusul hepatic D.
 
În cazul infecţiei acute cu virusul hepatic D, tratamentul este similar celorlalte forme de infecţii hepatice virale: odihnă, dietă echilibrată şi evitarea alcoolului.
 
Transplantul hepatic este o opţiune în cazul unui ficat distrus în mare parte sau nefuncţional, dar afecţiunea poate reapărea, caz in care, ciroza poate evolua rapid.
În România, tratamentul aprobat pentru viruşii hepatitelor cronice B şi D se bazează pe interferonul standard.

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti