Info SănătateaTV.ro: Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj-Napoca a implementat un sistem informatic integrat pentru laboratorul de radiologie OMS: 1 din 8 decese in intreaga lume este cauzat de aerul poluat; acesta afecteaza 80% dintre persoanele care locuiesc in orase Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj-Napoca a implementat un sistem informatic integrat pentru laboratorul de radiologie OMS: 1 din 8 decese in intreaga lume este cauzat de aerul poluat; acesta afecteaza 80% dintre persoanele care locuiesc in orase Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj-Napoca a implementat un sistem informatic integrat pentru laboratorul de radiologie OMS: 1 din 8 decese in intreaga lume este cauzat de aerul poluat; acesta afecteaza 80% dintre persoanele care locuiesc in orase
Joi, 08 dec 2016      18:07
Spalatul pe maini, cea mai eficienta actiune profilactica

Spalatul pe maini, cea mai eficienta actiune profilactica

21 iulie 2015    
Conform studiilor emise de “German Intitute for Quality and Efficiency in Health Care”, spălatul pe mâini are o acţiune profilactică mai eficientă împotriva pandemiilor de gripă sau a virozelor respiratorii decât administrarea vitaminei C sau a altor antioxidanţi naturali sau artificiali.
 
Astfel, spălatul pe mâini reprezintă o masură de igienă şi protecţie a oricărei persoane ce pare a fi cea mai bună strategie de luptă în fata infecţiilor respiratorii.
 
Starea de sănătate a unei persoane precum şi rezistenţa sa la boli alături de refacerea după infecţiile de diverse genuri, ţine de particularităţle sale genetice precum şi de capacitatea individuală a organismului fiecărei persoane de a extrage anumite vitamine şi minerale din hrana. Totodată, spălatul pe mâini este cea mai puternică armă în faţa pandemiilor de gripă sau a virozelor respiratorii.

Specialiştii în igienă recomandă spălatul pe mâini în următoarele situaţii

 
 1. După utilizarea toaletei.
   2. Înainte de mâncare.
   3. Înainte să începem să gătim.
   4. Când intrăm în casă.
   5. Când ne apropiem de un copil mic.
   6. După schimbarea scutecelor la un copil.
   7. După utilizarea transportului în comun.
   8. După ce ne-am jucat cu animalele de companie.
   9. După vizitarea unui bolnav.
 10. Înainte de scoaterea sau introducerea lentilelor de contact.
 11. După manipularea gunoiului.
 12. După ce ai stat alături de o persoană care a tuşit, a strănutat sau şi-a suflat nasul.
 13. Ori de câte ori sunt mâinile murdare.

Spălatul pe mâini - Sfaturi generale 

Spălatul mâinilor trebuie să se facă frecvent, să devină un obicei şi să avem în vedere că niciodată nu se întâmplă nimic rău dacă ne spălăm prea des.
 
Spălatul pe mâini este cea mai bună metodă pentru a preveni răspândirea germenilor şi pentru a ţine departe bolile infecţioase. Germenii, precum bacteriile, viruşii şi paraziții au mai multe căi de trasmitere, însă principalul factor favorizant dezvoltării şi înmulţurii acestora este reprezentat de mâinile murdare. Alte modalităţi de transmitere includ: apa şi mâncarea contaminată, microbii eliberaţi în timpul răcelii prin strănut, suprafeţe contaminate, fluidele unei persoane bolnave.
 
În situaţiile in care copiii vin în contact cu germenii, ei se infectează prin simpla atingere a obiectului contaminat de nas, de ochi sau de gură.
Spălatul mâinilor constituie prima metodă de luptă împotriva acestor microorganisme.
Boli serioase precum meningita, bronșiolita, hepatita A și diferite tipuri de diaree infecțioasă pot să fie prevenite prin simpla activitate de spălare a mâinilor.
 
Aşadar, spălatul mâinilor trebuie să devină o rutină atât în programul adulţilor cât şi al copiilor.
 

Spălatul corect pe mâini- Indicaţii

 
1. Spală mâinile cu apă călduţă.
2. Săpuneşte mâinile 10-15 secunde. Freacă bine spaţiile dintre degete şi locurile de sub unghii unde se ascund de obicei, germenii. A nu se uita nici încheietura mâinilor.
3. Clăteşte mâinile bine şi şterge-le cu un prosop curat sau cu prosoape de hârtie. Folosirea uscătoarelor de mâini nu este cea mai bună variantă, pentru că mulţi germeni îşi găsesc „adăpost” pe fanta de evacuare a aerului, de unde apoi se împrăştie. Dacă te ştergi pe un prosop murdar sau umed e ca şi cum nu te-ai fi spălat pe mâini.
4. Foloseşte săpun special pentru copii. Pe lângă faptul că sunt mai puţin puternice decât cele pentru adulţi, unele marci de săpun au o formă interesantă, tocmai pentru a atrage copiii să se spele cât mai des pe mâini.
 
Pentru a preveni majoritatea bolilor infecţioase, este suficient să spălam mâinile corect şi frecvent, pentru că mâinile transmit 80% dintre bolile infecţioase dintre care fac parte răceala şi gripa. Cel mai important lucru este ca spălatul mâinilor să se facă aşa cum trebuie, nu superficial.
 

Spălatul pe mâini - Alte studii

Rezultatele unui studiu publicat în iulie 2005, în revista medicală “The Lancet”, confirmă că spălatul pe mâini cu săpun reprezintă un mijloc excelent de a controla infecţiile. Studiul, la care au participat peste 900 de persoane, a relevat faptul că au scăzut cu 50% a cazurilor de pneumonie şi diaree şi o reducere de 34% a infecţiilor cutanate.
 
Spălatul mâinilor poate fi privit ca o metodă rudimentară, însă funcţionează. Specialiștii au mai afirmat că, deşi traim într-o societate obsedată de curăţenie, uităm să aplicăm principiile fundamentale de igienă, cum este spălatul pe mâini.
 
De asemenea, cercetătorii atrag atenţia că săpunurile antibacteriene nu oferă o protecţie suplimentară împotriva bolilor infecţioase frecvente, dimpotrivă - folosirea lor periodică ar putea duce la rezistenţa bacteriilor la antibiotice.
 
Gelurile antiseptice pe bază de alcool contribuie la prevenirea infecţiilor. Acest produs este recomandat datorită modului foarte practic de a fi folosit ori de cate ori nu există apă și săpun. Însă, pentru că alcoolul ucide atât bacteriile bune cât şi pe cele rele, este de preferat folosirea moderată. Gelul antiseptic nu este eficient dacă mâinile sunt foarte murdare sau pline de grăsime.
 
Acţiunea mecanică de spălare a mâinilor este simplă, respectiv frecarea pielii împreună cu săpun şi apă contribuie la eliminarea grăsimilor şi a murdăriei acumulate pe mâini. Nu doar săpunul este cel care omoară germenii, combinarea proceselor de frecare, săpunire, clătire şi uscare ajută de eliminarea bacteriilor.
 
Unul din patru adulţi nu se spală pe mâini după ce schimbă scutecele sau pamperşii sugarilor, mai puţin de jumătate dintre persoane se spălă pe mâini după ce îngrijesc un animal (de companie sau din gospodărie) sau după ce curăţă în urma lui.
 
Mai mult, statisticile arată că doar unul din trei adulţi se spală pe mâini după ce strănută sau tuşeşte şi unul din şase adulţi se spală pe mâini după ce intră în contact cu bani. În acelaşi timp, doar jumătate dintre persoane se spălă pe mâini după ce folosesc toaleta.
 
În general, femeile sunt mult mai conştiincioase decât bărbaţii la acest capitol. Cercetările, realizate la nivel mondial, s-au desfăşurat în perioada 2004-2006, pe un eşantion de 100 de milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 90 de ani.
 
De asemenea, potrivit studiului realizat de GFK în 2009, în România, într-un an, românul consumă două tuburi de pastă de dinţi, două sticle de şampon şi 12 deodorante. În medie, românii îşi schimbă periuţa de dinţi o dată la 3-4 ani, astfel încât aceste obiceiuri ne poziţionează pe ultimul loc în Europa la consumul de săpun, detergent şi pastă de dinţi.
 
Acest nivel de consum este la jumătatea celui din ţările vecine şi reprezintă un sfert din cel înregistrat în vestul Europei sau în SUA. Circa 40% dintre români îşi spală părul o dată pe săptămână sau mai rar şi circa 15% nu au folosit niciodată un deodorant.

Concluzii

În concluzie, oamenii trebuie să înţeleagă faptul că spălatul mâinilor, unghiilor şi degetelor  oferă cel mai sigur mijloc de prevenire a unor infecţii digestive şi respiratorii, parazitoze, dar şi a Hepatitei A şi a gripei.
 
Hepatita A este cunoscută ca “boala mânilor murdare”, la fel şi multe boli diareice, ulcerul sau parazitoza intestinală. Gripa se transmite şi prin lipsa de igienă. Pe mâini există 4.700 tipuri de microorganisme repartizate inegal. Pentru restul, este suficient spălatul pe mâini înainte de masă, după folosirea toaletei şi de câte ori venim în contact cu persoane bolnave sau copii mici.
Aşadar, majoritatea bolilor infecţioase pot fi prevenite într-un mod foarte simplu: spălându-ne pe mâini corect şi des!
 
Hepatita A afectează ficatul, dar nu este la fel de gravă ca hepatita B sau C. Se vindecă în totalitate, fără sechele. Mai grav este că deseori nu prezintă simptome (scăderea poftei de mâncare, stări de slăbiciune, greţuri, vărsături, urina foarte închisă la culoare, scaune decolorate) şi-i poate îmbolnăvi şi pe cei din jur, boala fiind foarte contagioasă.
 
Infecţiile digestive debutează cu crampe violente, diaree, greaţă şi vărsături. Parazitozele sunt frecvente în comunităţile de copii, infecţiile cele mai des întâlnite fiind cu giardia, oxiuri sau limbrici. Balonarea, greaţa, lipsa poftei de mâncare şi pruritul (mâncărime) anal sunt câteva dintre simptome.
 

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti