Info SănătateaTV.ro: Debutul menstruatiei inainte de varsta de 12 ani creste riscul aparitiei problemelor cardiovasculare mai tarziu in viata A fost inregistrat un al doilea deces cauzat de gripa. Ministerul Sanatatii solicita intensificarea vaccinarii antigripale Anxietatea ar putea reprezenta un simptom precoce al aparitiei bolii Alzheimer Debutul menstruatiei inainte de varsta de 12 ani creste riscul aparitiei problemelor cardiovasculare mai tarziu in viata A fost inregistrat un al doilea deces cauzat de gripa. Ministerul Sanatatii solicita intensificarea vaccinarii antigripale Anxietatea ar putea reprezenta un simptom precoce al aparitiei bolii Alzheimer Debutul menstruatiei inainte de varsta de 12 ani creste riscul aparitiei problemelor cardiovasculare mai tarziu in viata A fost inregistrat un al doilea deces cauzat de gripa. Ministerul Sanatatii solicita intensificarea vaccinarii antigripale Anxietatea ar putea reprezenta un simptom precoce al aparitiei bolii Alzheimer
Joi, 18 ian 2018      21:40
X

Fii la curent cu ultimele știri din sănătate


Urmărește Sănătatea TV pe Facebook


Contactează-ne!
Accidentul vascular cerebral, o problema de sanatate publica

Accidentul vascular cerebral, o problema de sanatate publica

14 august 2015    
Accidentul vascular cerebral este un eveniment accidental, un eveniment acut , vascular, pentru că ceea ce se întâmplă reprezintă de fapt o anomalie a vaselor cerebrale, cel mai adesea la nivelul arterelor care irigă țesutul cerebral și un eveniment cerebral pentru că se realizează în creier, care din păcate este și organul țintă.”, a declarat într-un interviu pentru Sănătatea TV, prof. univ. dr. Ovidiu Băjenaru, președintele de onoare ad vitam al Societății Române de Neurologie

Accidentul vascular cerebral este întotdeauna rezultatul unei suferințe preexistente

Mai exact, nu există accident vascular cerebral ca boală primară, la un om perfect sănătos, pentru că presupune fie o anomalie a peretelui vascular, fie existența altor boli, de obicei cardiace. Accidentele vasculare cerebrale sunt de două tipuri: accidente vasculare cerebrale ischemice și accidente vasculare hemoragice.

Accidentul vascular cerebral – Cauze

Accidentul vascular cerebral apare în majoritatea cazurilor la pacienții cu vârste între 55-60 de ani, însă sunt situații în care și persoane mai tinere pot suferi un accident vascular cerebral.
 
Prof. univ. dr. Ovidiu Băjenaru a precizat că sunt aproximativ 50 de cauze care determină accidentul vascular cerebral, dar cele două mari cauze sunt ateroscleroza cu complicația ei aterotromboza și bolile cardiace. Aceste două mari cauze stau la baza a 20-25% din accidentele vasculare cerebrale.

Accidentul vascular cerebral – Semne și Simptome

Accidentele vasculare cerebrale se manifestă prin dureri de cap, prin apariția unui deficit motor care poate duce la paralizie, prin imposibilitatea de a se menține în poziția ridicat, prin cădere, cu sau fără alterarea stării de conștiență. De asemenea în majoritatea cazurilor, apar tulburări de limbaj, astfel încât pacientul nu se poate exprima, nu mai poate vorbi. Sunt situații când apar tulburări de vedere, cu amputarea câmpului vizual și tulburări de glutiție.
 
”În formele cele mai grave, pacientul poate intra direct în comă, să vină la spital în stare foarte gravă, cu comă, cu paralizie foarte mare, cu tulburări vegetative, cu tulburări respiratorii, tulburări cardiace. Mulți dintre pacienți fac accident vascular cerebral în timpul somnului. De ce? Pentru că accidentul vascular cerebral este ultimul eveniment dintr-o serie de procese biologice care se desfășoară în timp și se acumulează în timp, asimptomatic.”, a subliniat prof. univ. dr. Ovidiu Băjenaru.

Accidentul vascular cerebral – Diagnostic 

Diagnosticul accidentului vascular cerebral este în primul rând un diagnostic clinic. Este indicat ca pacientul care suferă un accident vasculat cerebral să fie transportat la spital în cel mai scurt timp, pentru a i se acorda o asistență calificată.
 
Principalul pas, obligatoriu în stabilirea diagnosticului îl reprezintă examenul computer tomograf. ”Un examen computer tomograf bine făcut, cu un examen clinic corect și rapid , cu o evaluare cardiologică, cu o electrocardiogramă și analizele de sânge, care trebuie luate, ne oferă toate datele esențiale pentru ca pacientul internat de urgență într-un serviciu de neurologie, ideal ar fi într-o unitate neurovasculară, să primească un tratament adecvat, corect, care să limiteze consecințele accidentului vascular cerebral în acut.”, a sublinit prof. univ. dr. Ovidiu Băjenaru.

Accidentul vascular cerebral – Tratament 

Cel mai bun tratament în cazul accidentului vascular cerebral este chiar prevenția lui.
 
Prevenția se realizează prin cunoașterea factorilor de risc, mulți dintre ei putând fi evitați și chiar modificați prin adoptarea unui stil de viață sănătos.
 
Pentru pacienții care ajung în timp util la spital se poate face un tratament de revascularizare, prin introducerea în venă a unei substanțe care distruge cheagul de sânge. În majoritatea cazurilor specialiștii trebuie să trateze infecțiile și bolile coronariene care au favorizat instalarea accidentului vascular cerebral. În cazul accidentului vascular cerebral se impune o neurorecuperare care trebuie făcută, condusă și continută de către un medic neurolog.
 

Accidentul vascular cerebral – Prevenție

 
Accidentul vascular cerebral poate fi prevenit prin ținerea sub control a factorilor de risc.  Astfel că accidentul vascular cerebral se poate evita prin tratarea hipertensiunii arteriale, prevenirea bolilor coronariene, renunțarea la fumat, scăderea în greutate, printr-o dietă corectă și prin administrarea corectă a tratamentului diabetului zaharat.
 
 ”O dietă corectă înseamnă o dietă hipolipidică, cu multe fructe și cu multe zarzavaturi, mese mici și repetate, nu cu abuzuri alimentare. Deci o dietă echilibrată în care să fie de toate, dar în care, în primul rând să se evite lipidele saturate, deci grăsimile de origine animală și mai ales dulciurile concentrate, multe fructe și zarzavaturi, lichide și minerale.”, a specificat prof. univ. dr. Ovidiu Băjenaru.