Info SănătateaTV.ro: OMS: Se estimeaza ca anemia afecteaza aproximativ 40% din copiii prescolari in tarile in curs de dezvoltare OMS: Se estimeaza ca anemia afecteaza aproximativ 40% din copiii prescolari in tarile in curs de dezvoltare OMS: Se estimeaza ca anemia afecteaza aproximativ 40% din copiii prescolari in tarile in curs de dezvoltare
Luni, 05 dec 2016      00:22
Ataxia

Ataxia

15 iulie 2015    

Ataxia reprezintă o tulburare a coordonării mişcărilor voluntare din cauza unor leziuni a căilor nervoase şi centrilor nervoşi.

Astfel, în cursul desfăşurării mişcărilor voluntare, apar mişcări imprecise, ezitante, din cauza leziunilor cerebeloase sau ale măduvei spinării, ce pot afecta  orice parte a corpului (mişcările, vorbirea, mişcările ochilor, capacitatea a înghiţi).

Ataxia este, de regulă, un semn al unei boli, nu o boală în sine.

 Ataxia - Semne şi simptome

 
Printre semnele şi simptomele ataxiei se află mersul nesigur, tendinţa de împiedicare, discursul neinteligibil, dificultatea de îndeplinire a sarcinilor ce implica mişcări fine, mişcări încete ale ochilor, dificultate la înghiţire.
 
Ataxia este o tulburare în coordonarea armonioasă a mişcărilor care se evidenţiază mai ales când bolnavul merge.
 

Ataxia - Cauze 

 
Ataxia persistentă este de obicei rezultatul unor leziuni ale zonei din creier care controlează coordonarea musculară (cerebelul). Ataxia poate fi provocată de leziunea cerebelului, rezultatul unui număr mare de boli, traume craniene, accidentul vascular cerebral, tumori, paralizie cerebrală, scleroza multiplă,vărsat de vânt, intoxicaţie cu alcool, medicamente, solvenţi etc.
 

Ataxia - Clasificare

Principalele forme de ataxie sunt cerebeloasă, vestibulară, tabetică şi frontală prin leziuni.
 
Ataxia cerebeloasă apare din cauza unor leziuni ale creierului mic.
 
Ataxia vestibulară este determinată de leziuni ale aparatului vestibular.
 
Ataxia tabetică este determinată de leziuni ale nervilor sau căilor nervoase care transmit la creier sensibilitatea profundă alcătuită din fibre nervoase care informează scoarţa cerebrală, de poziţia diferitelor părţi ale corpului sau membrelor.
 
Ataxia frontală prin leziuni (mai ales prin tumori) ale lobilor frontali, mersul este nesigur sau imposibil, constituind de fapt o pierdere (o uitare) a mişcărilor (apraxie).
 
Anumite tipuri de ataxie se pot moşteni genetic, respectiv să fie moştenită în genomul pacientului o genă defectă de la unul dintre părinţi care are gena dominantă (adică ataxie autosomal dominantă) sau se poate moşteni gena recesivă de la ambii părinţi (adică ataxie autosomal recesivă). În cadrul ataxiei autosomal recesive părintele cu gena responsabilă de ataxie poate să nu prezinte niciun simptom de ataxie. Fiecare afectare genetică se manifestă altfel, dar un consult de rutină la medicul genetician poate uşura punerea unui diagnostic corect în cazul acesta.

Ataxia - Diagnostic

 
Diagnosticarea ataxiei se face prin examen neurologic, luând în considerare simptomele. De asemenea, se poate efecta şi testarea genetică.
 

Ataxia - Tratament

Medicul neurolog poate indica şi administra tratamentul corespunzător, înă nu există un tratament specific.
În mod normal, ataxia poate dispărea complet odată cu trecerea timpului.
 
Ataxia provocată de vărsatul de vânt sau de alte infecţii virale, problemele se vor rezolva de la sine.
Pentru ataxia cauzată de boli precum scleroza în plăci sau paralizia cerebrală nu există tratament, dar se pot recomanda dispozitive care sa ajute la mers.
 

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti