Info SănătateaTV.ro: Studiu: Fumatorii sub 50 de ani prezinta un risc de peste opt ori mai crescut de a suferi un atac de cord decat nefumatorii Studiu: Fumatorii sub 50 de ani prezinta un risc de peste opt ori mai crescut de a suferi un atac de cord decat nefumatorii Studiu: Fumatorii sub 50 de ani prezinta un risc de peste opt ori mai crescut de a suferi un atac de cord decat nefumatorii
Duminică, 04 dec 2016      05:55
Boala Parkinson

Boala Parkinson

07 august 2015    

Ce este boala Parkinson?

Boala Parkinson, ce afectează predominant vârstnicii, este rezultatul degenerării treptate a celulelor nervoase într-o porţiune a creierului ce controlează mişcările corpului.
 
Progresiv, tremurăturile se vor agrava şi se vor extinde, muşchii vor avea tendinţa de a se înţepeni, iar echilibrul şi coordonarea se vor deteriora. Depresia şi alte probleme mintale sau emoţionale sunt frecvente. De obicei, boala debutează între vârstele de 50 şi 65 de ani, afectând aproximativ 1% din populaţia din această grupă de vârstă.
 
Primele semne sunt probabil abia observabile - o senzaţie de slăbiciune sau înţepenire în unul dintre membre sau un tremur fin al unei mâini, în repaus (activitatea provoacă dispariţia tremurului).

Boala Parkinson - Cauze

Mişcările corpului sunt reglate de o porţiune a creierului numită ganglionii bazali, ale căror celule au nevoie de două substanţe, în proporţii foarte bine echilibrate. Aceste substanţe, dopamina şi acetilcolina, sunt implicate în transmiterea impulsurilor nervoase. În boala Parkinson, celulele care produc dopamina încep să degenereze,afectând echilibrul dintre cei doi neurotransmiţători.
 
Cercetătorii consideră că factorii genetici joacă uneori un rol în distrucţia celulară şi, în rare cazuri, boala Parkinson poate fi provocată de o infecţie virală sau de expunerea la unele toxine din mediu, precum pesticidele, monoxidul de carbon sau manganul. Însă, în marea majoritate a cazurilor de Parkinson, cauza rămâne necunoscută.
 
Boala Parkinson este uşor mai frecventă la bărbaţi decât la femei. Simptomele pot fi tratate cu ajutorul unei medicaţii şi nu ameninţă direct viaţa. Aproximativ jumătate dintre pacienţii cu parkinson trataţi cu medicamente nu prezintă incapacităţi majore la 10 ani după debutul bolii.

Boala Parkinson - Simptome

Boala se instalează încet, debutând cu o senzaţiede slăbiciune şi un uşor tremur al capuluisau mâinilor şi progresând treptat către osimptomatologie generalizată: mişcări lente, sacadate; mers târşit; poziţie încovoiată, echilibru instabil; dificultate la ridicarea din poziţie şezândă, vorbire neinteligibilă; voce slăbită, monotonă, probleme de deglutiţie în stadiile mai avansate, în cazurile severe, rigiditate a trunchiului şi membrelor; expresie fixă a feţei şi ochi ficşi, care nu clipesc.

Boala Parkinson - Diagnostic

De obicei, simptomele exprimate ale bolii Parkinson sunt suficient de distinctive pentru a permite stabilirea diagnosticului. Modificările metabolice cerebrale pot fi decelate prin explorări imagistice precum PET - tomografia cu emisie de pozitroni.

Boala Parkinson - Tratament

Majoritatea tratamentelor bolii Parkinson vizează restaurarea echilibrului adecvat între neurotransmiţătorii acetilcolina şi dopamină, prin creşterea nivelelor de dopamină. Metoda standard de a face acest lucru este reprezentată de medicamente.
 
Astfel, simptomele pot fi în mod eficient controlate timp de ani de zile cu ajutorul medicaţiei. Medicamentul cel mai frecvent prescris este levodopa – numit, de asemenea, şi L-dopa - pe care organismul îl metabolizează pentru a produce dopamină.
 
Administrarea directă de dopamină este ineficientă; mecanismele naturale de protecţie ale creierului îi blochează preluarea. Pentru suprimarea greţuri lor şi a altor posibile efecte secundare ale bolii Parkinson, levodopa este deseori utilizată în asociere cu un medicament înrudit, numit carbidopa. Unii pacienţi nu pot tolera însă carbidopa, aşa încât iau numai levodopa.  Tratamentul cu levodopa tinde să-şi piardă eficienţa cu timpul.
 
Neurochirurgii au explorat diverse moduri de grefare în creier a unor celule producătoare de dopamină, în defavoarea încercărilor de a corecta dezechilibrul neurotransmiţătorilor cu medicamente. O strategie promiţătoare utilizează implanturi de ţesut fetal.
 
O altă tehnică experimentală în boala Parkinson, chirurgia stereotactică, creează leziuni la nivelul talamusului, o cameră internă a creierului, pentru a elimina tremurul la 80% dintre pacienţi şi să amelioreze rigiditatea la aproape toţi. O formă asemănătoare de intervenţie chirurgicală ce utilizează stimuli electrici în loc de a provoca leziuni pare de asemenea promiţătoare.
 
 
* Datele sunt preluate din volumul “Medicina în familie”

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti