Info SănătateaTV.ro:
Sesiunea extraordinara a concursului de Rezidentiat s-a desfasurat in data de 20 mai 2012
In Romania, 44% dintre femei au probleme cu obezitatea si supraponderabilitatea
Prof. univ. dr. Vlad Tica, vicepresedinte al Asociatiei Europene a Medicilor de Spital
Sesiunea extraordinara a concursului de Rezidentiat s-a desfasurat in data de 20 mai 2012
In Romania, 44% dintre femei au probleme cu obezitatea si supraponderabilitatea
Prof. univ. dr. Vlad Tica, vicepresedinte al Asociatiei Europene a Medicilor de Spital
Sesiunea extraordinara a concursului de Rezidentiat s-a desfasurat in data de 20 mai 2012
In Romania, 44% dintre femei au probleme cu obezitatea si supraponderabilitatea
Prof. univ. dr. Vlad Tica, vicepresedinte al Asociatiei Europene a Medicilor de Spital
Cunoscută şi sub numele de boala scafandrilor, afecţiunea apare la exploratorii submarini care lucrează sub presiune de aer şi respiră presiune sub aer la mai multe atmosfere. În momentul în care se produce o trecere de la nivelul de presiune marin la cel terestru, pot apărea accidente nervoase. Dacă un individ respiră aer la presiuni mari, atunci azotul din aer trece în sânge şi se dizolvă în acesta, fără a apărea niciun fel de probleme atâta vreme cât individul rămâne la acel nivel ridicat. Problemele apar atunci când se trece brusc la un nivel de presiune mai mică pentru că azotul nu mai are timp să se elimine prin plămâni şi astfel apar bule de azot în vasele sanguine care opresc curgerea normală a sângelui în arteriole şi capilare, prin astupare. Consecinţele acestui process sunt accidentele vasculare embolice. Blocarea circulaţiei prin bulele gazoase se manifestă în general în tot organismul, dar în principal la nivelul nevraxului fiind afectată în special circulaţia la nivelul măduvei spinării. Boala de cheson nu este tipică doar scafandrilor sau exploratorilor marini. Ea poate apărea şi la săpătorii de tunele sau la cei care construiesc poduri în apă, presiunea aerului fiind foarte mare.
Bolnavul se resimte într-un timp foarte scurt în momentul în care nivelurile de presiune alternează. Bulele de azot se măresc şi se înmulţesc astfel că după circa 30 de minute când bolnavul revine la presiunea normală, el resimte stări de sufocare şi dureri puternice în muşchi, oase şi articulaţii. Tegumentele dobândesc un aspect de marmură şi apar semne de parapareză datorită leziunilor medulare.
Pentru punerea diagnosticului bolii de Cheson se realizează un examen neurologic care pune în evidenţă tulburările de sensibilitate. Alte semne ale bolii sunt paresteziile, furnicăturile sau înţepăturile extremităţilor. Boala Cheson produce şi leziuni cerebrale care sunt responsabile pentru tulburările de vedere şi cele de vorbire. La boala Cheson intervenţia de specialitate este foarte important, în lipsa acesteia pacientul riscând să intre în comă.
Tratamentul bolii Cheson
O bună educaţie la locul de muncă privind riscurile meseriei este cel mai important factor în prevenţia acestei boli. Totodată, scafandrii care lucrează la adâncimi de peste 10 m trebuie să se întoarcă la suprafaţă lent, în etape, astfel încât azotul dizolvat în sânge să poată fi expirat.
Dacă individul urcă repede la suprafaţă, fără a face pauze de circa 20 de minute, este indicat ca în momentul în care acesta ajunge la suprafaţă să fie tranferat într-o cameră hiperbarică pentru a se realiza echilibrul presiunii.
Alte articole din Neurologie
|