Info SănătateaTV.ro: Ministrul Sanatatii: „Intentionam sa demaram campanii de vaccinare in zonele cu focare de rujeola si populatie vulnerabila” Campanie de constientizare a importantei vaccinarii in scolile din Bucuresti OMS: Peste 19 milioane de copii din lumea intreaga sunt nevaccinati sau vaccinati partial Studentii Facultatii de Medicina din Bucuresti dau startul primei editii a Campaniei „Doneaza sange! Fii erou!” din 2018 Ministrul Sanatatii: „Intentionam sa demaram campanii de vaccinare in zonele cu focare de rujeola si populatie vulnerabila” Campanie de constientizare a importantei vaccinarii in scolile din Bucuresti OMS: Peste 19 milioane de copii din lumea intreaga sunt nevaccinati sau vaccinati partial Studentii Facultatii de Medicina din Bucuresti dau startul primei editii a Campaniei „Doneaza sange! Fii erou!” din 2018 Ministrul Sanatatii: „Intentionam sa demaram campanii de vaccinare in zonele cu focare de rujeola si populatie vulnerabila” Campanie de constientizare a importantei vaccinarii in scolile din Bucuresti OMS: Peste 19 milioane de copii din lumea intreaga sunt nevaccinati sau vaccinati partial Studentii Facultatii de Medicina din Bucuresti dau startul primei editii a Campaniei „Doneaza sange! Fii erou!” din 2018
Luni, 23 apr 2018      23:18
X

Fii la curent cu ultimele știri din sănătate


Urmărește Sănătatea TV pe Facebook


Contactează-ne!
Epilepsia si crizele epileptice

Epilepsia si crizele epileptice

12 august 2015    
Epilepsia este o tulburare neurologică ce grupează mai multe feluri de manifestări, care sunt cauzate de un defect primar de excitabilitate a unui grup de celule din sistemul nervos, motiv pentru care, în acel focar lezional se produc descărcări anormale de impulsuri nervoase care se propagă pe căile nervoase şi determină manifestări clinice paroxistice, numite descărcări epileptogene, cunoscute sub numele de crize epileptice.
 
”În spatele acestei boli stau de fapt cauze care abia astăzi încep să fie cunoscute. Este vorba adesea de o predispoziţie genetică, sunt anomalii de structurare a unor componente subcelulare ale neuronilor, expresia unor receptori pentru neurotransmiţători, modificări de prag de excitabilitate ale membranelor neuronale.”, a menționat într-un interviu pentru Sănătatea TV, prof. univ. dr. Ovidiu Băjenaru, președintele de Onoare ad vitam Societății Române de Neurologie(SNR).
 
Mai exact, epilepsia este rezultatul unor boli precum traumatismele craniene, tumorile cerebrale, infecțiile cerebrale sau accidentele vasculare cerebrale.  Crizele epileptice pot apărea ca manifestare a epilepsiei, dar există și crize epileptice secundare care nu au o bază genetică, nu sunt înnăscute și apar la oameni cu un creier normal dezvoltat.
 
Diverse leziuni dobândite, sechele după un traumatism, un accident vascular cerebral sau boli inflamatorii ca de exemplu, meningoencefalita generează modificări de excitabilitate localizată la nivelul cortexului cerebral şi care fac să se modifice excitabilitatea neuronilor. Spontan vor fi determinate nişte descărcări de impulsuri care se propagă pe căile nervoase.

Există două mari categorii de crize epileptice

Crize epileptice focale se manifestă foarte diferit, iar aspectul lor fizic sugerează o localizare la nivelul lobului frontal, parietal, temporal sau occipital.
 
Crize epileptice generalizate sunt cele pe care majoritatea oamenilor le cunosc ca fiind manifestarea epilepsiei. În această situație apare de la început o alterare a stării de conștiență, o alterare severă urmată și însoțită de apariția unor convulsii generalizate, dramatice ca aspect.

Epilepsia – Semne și simptome

În cazul crizelor focale, uneori, pacientul asistă conștient la ele.
 
Se manifestă ca mici contracții localizate într-un mic segment corporal sau printr-o serie de percepții nefirești ale mediului înconjurător, fie vizuale, fie auditive, fie cu un aspect mai complex. În funcție de focarul epileptogen, manifestările clinice sunt foarte diferite.
 
Există, totuși situații mai rare, dar care sunt cele mai dramatice și periculoase pentru pacienți, care apar atunci când intervalul dintre două crize este atât de scurt încât crizele vin unele după altele.
 
Este ceea ce se numește status epileptic și reprezintă forma cea mai gravă a manifestării acute a epilepsiei, pentru că mortalitatea într-o astfel de situație este foarte mare.

Criza epileptică, în general, dar mai ales statusul epileptic reprezintă o foarte mare urgență neurologică

Crizele epileptice majore sunt periculoase. Ele sunt însoțite de pierderea de conștiență, se pot manifesta cu o serie de tulburări psihiatrice, uneori severe. Convulsiile interferă temporar cu controlul musculaturii, controlul eliminării de fecale, vorbirea, vederea și conștiența bolnavului.
 
Apariția convulsiilor este înspăimântătoare.
 
Pacientul poate să facă o serie de gesturi sau chiar fapte medico-legale, de o mare violență fără ca el să fie conștient de ceea ce face. Unele crize pot să ridice probleme legate de pericol atât pentru pacient cât și pentru cei din jur.

Epilepsia – Tratament

”Secretul în această boală este o evaluare corectă a cauzelor, factorilor favorizanți, a tipului de criză. Evaluarea trebuie făcută de un medic cu expertiză în domeniul epilepsiei pentru că investigațiile pot să fie extrem de complexe. În funcție de rezultatele evaluării, se optează pentru un tip de tratament sau altul, pentru că nu toate medicamentele antiepileptice sunt potrivite pentru toate tipurile de crize.”, a declarat pentru Sănătatea TV, prof. univ. dr. Ovidiu Băjenaru, președintele de onoare ad vitam SNR.
 
Tratamentul medicamentos administrat pacienților cu epilepsie are rolul de a reduce frecvența apariției crizelor epileptice, dar poate să ducă și la dispariția acestora.
 
Terapia pentru crizele epileptice este specifică . În condițiile unui tratament corect ales în funcție de particularitățile bolii fiecărui pacient, aproximativ o treime dintre aceștia pot să nu mai facă crize sau să le facă foarte rar. Astfel au posibilitatea să-și desfășoare o viață normală, dar trebuie să țină seama de anumiți factori comportamentali și igieno-dietetici.
 
”Nu este suficient ca pacientul cu epilepsie sa facă tratamentul medicamentos, el trebuie să respecte și un anumit regim de viață, ca de exemplu: nu are voie să piardă nopțile, somnul de noapte este obligatoriu. O noapte nedormită poate fi factor declanșator pentru o criză epileptică. Nu are voie să consume băuturi alcoolice, alcoolul scade pragul convulsival și chiar dacă este bine tratat aceasta poate să precipite. Nu are voie să sară peste mese. Hipoglicemia poate precipita crizele la un pacient cu epilepsie chiar dacă este corect tratat.”, atrage atenția prof. univ. dr. Ovidiu Băjenaru, președintele de Onoare ad vitam Societății Române de Neurologie.
 
O altă posibilitate de tratament pentru epilepsie și crizele epileptice este intervenția neurochirurgicală, prin care focarul epileptogen trebuie să fie excizat. Din păcate, în România se intervine neurochirurgical doar parțial, impedimentul fiind dotarea tehnică necesară dintr-o clinică de specialitate, care este extrem de costisitoare.