Info SănătateaTV.ro: Cum poate afecta stresul sanatatea orala Cum poate afecta stresul sanatatea orala Cum poate afecta stresul sanatatea orala
Duminică, 11 dec 2016      09:58
Lesinul

Lesinul

29 iulie 2015    
Lipotimia sau leşinul este o tulburare acută, caracterizată prin pierderea bruscă a cunostinţei, din cauza opririi inimii sau unui deficit în circulaţia sângelui la nivelul creierului, unde se găsesc centrii cei mai importanţi ai vieţii.

Lipotimia - Generalităţi

De cele mai multe ori, starea de lipotimie are o durată foarte scurtă, de numai câteva secunde. În general hipotensiunea asociată cu hipocalcemie, modificarea tensiunii arteriale şi cu hipoglicemie duce inevitabil la instalarea leşinului.
 
Lipotomia este urmată de revenirea completă a conştienţei la normal. De obicei, leşinul apare fără semne premergătoare, sau poate fi precedat de unele simptome.
 
Mai puţin gravă decât sincopa, în care activitatea inimii este suspendată pentru un timp limitat, lipotimia este determinată de rărirea accentuată a bătăilor inimii.

În aparţiei lipotimiei, se impune primul ajutor

 Aşezarea cu faţa în sus, cu capul la un nivel mai jos decât picioarele, într-un loc bine aerisit.
 
 Stropirea feţei cu apă rece sau lovirea uşoară cu palma pe obrazul bolnavului.
 
 Introducerea degetului mijlociu şi arătător în cele două nări şi strângerea lamei osoase a nasului între ele.
 
 Strângerea uşoară a mamelonului.
 
 Percuţia uşoară cu vârful degetului pe cea mai proeminentă vertebră cervicală (C7) de la baza cefei.
Această stare poate fi reversibilă spontan chiar şi fără ajutor din exterior.
 

Lipotimia - Cauze

Lipotimia se poate declanşa pe fondul unei emotii, unei contrarietăţi, când nervul pneumogastric este stimulat, în cursul unei dureri subite, al unei luări de sânge, a unei mese copioase luate într-o atmosferă închisă sau atunci când sinusul carotidian, sediul baroreceptorilor, este comprimat.
 
Lipotimia apare ca urmare a unui mecanism reflex, ca urmare a scăderii oxigenării cerebrale, în condiţiile staţionării prelungite în aglomeraţie, încăperi aglomerate şi neaerisite, în condiţii de stres psihic sau fizic, în suprasolicitări, insolaţii, hipoglicemii, în cursul unei anestezii sau unei dureri mari (colică), în convalescenţa bolilor infecţioase, după o oboseală puternică. De aceea, lipotimia poate apăre chiar la oamenii complet sănătoşi.
 
Printre alte cauze declanşatoare ale lipotimiei: sarcina, accidentul vascular cerebral tranzitoriu sau definit, tensiune arterială mică, aritmii, bradicardii, tahicardii, epilepsie, spondiloză cervicală, embolie pulmonară, boli ale sistemului nervos, boli pulmonare severe, ateroscleroză, meningită, encefalită, boli psihice, diabet zaharat
 
Indiferent de cauza care o declanşează, o criză de pierdere a conştienţei  trebuie lămurită prin consult medical.

Lipotimia - Simptome

Printre primele simptome ale lipotimiei se numără un rău treptat în care subiectul are o impresie de cap gol, de înceţoşare a vederii, tulburări trecătoare ale conştienţei, transpiraţie. În anumite cazuri, lipotimia poate fi urmată de o sincopă (pierderea constienţei). În general, este vorba de o tulburare benignă.

Starea de leşin poate apărea ca urmare a mai multor afecţiuni

Pierdere scurtă a conştientei, uneori precedată de paloare şi confuzie, durând de obicei câteva minute, fiind un leşinul scurt, care survine rareori şi fără alte simptome, nu este, de obicei, un motiv de îngrijorare.
 
Atunci când apare leşinul sau stare de leşin după efort sau după mai multe ore petrecute în aer cald (de obicei şi umed); oboseală; posibil, greaţă, vomă, dureri de cap, slăbiciune, puls rapid ar putea fi consecinţa unui şoc caloric, pentru că victima unui şoc caloric nu transpiră, în ciuda unei temperaturi corporale de peste 38°C; pulsul poate fi rapid şi puternic.
Acest lucru apare în urma insolaţiei sau supraîncălzirii.
 
Hemoragia digestivă (ulcer, polipi, boli inflamatorii sau infecţioase, cancer) provoacă starea de leşin la o persoană care varsă sânge sau care are scaun cu sânge.
 
Tensiune arterială scăzută (hipotensiune) poate provoca leşin la ridicarea bruscă din şezut, din pat sau la aplecare, mai ales la persoane care iau medicamente antihipertensive.
 
Glucoza sangvină scăzută (diabet, hipoglicemie) poate induce stare de leşin la o persoană care are diabet sau care nu amâncat în ultima vreme; posibil, slăbiciune musculară, înţepături în degete, picioare şi buze, tremurături, greaţă, durere de cap, puls rapid. Tratamentul pentru diabet este conceput pentru normalizarea nivelurilor sangvine de glucoză şi insulină prin dietă şi, uneori, medicaţie.
 
Stresul şi anxietatea pot provoca leşinul după un şoc emoţional sau alt eveniment stresant sau la o persoană cu atacuri de panică. De asemenea, accidentul vascular cerebral, accidentul ischemic tranzitor poate provioca stare bruscă de leşin, însoţit de amorţeală şi slăbiciune; posibil, vedere înceţoşată, confuzie, dificultăţi de vorbire sau paralizie. Recuperarea după accidentul vascular cerebral poate cuprinde terapie fizică şi a vorbirii.
 
Totodată, afecţiunile inimii şi atac de cord pot provoca leşinul brusc la cineva cu puls neregulat sau cu o afecţiune a inimii. În acest caz, leşinul poate fi dat de insuficienţe de pompă, aritmii, probleme valvulare şi de alţi factori care scad fluxul sangvin, întreruperea fumatului, modificări ale dietei, exerciţiile fizice şi reducerea stresului pot contribui la prevenirea bolilor de inimă.

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti