Info SănătateaTV.ro: Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara
Sâmbătă, 10 dec 2016      10:51
Cancerul, a doua cauza a mortalitatii umane

Cancerul, a doua cauza a mortalitatii umane

29 iunie 2015    
În general, termenul de cancer se referă la un grup de afecţiuni caracterizate prin creşterea anormală şi necontrolată a unei sau unui grup de celule, care invadează ţesuturile înconjurătoare. Evoluţia mai departe constă în împrăştierea (metastazarea) la distanţă de ţesutul sau organul în care s-au format.
 
Cancerul este rezultatul multiplicării dezordonate a celulelor. Putem înţelege acest lucru cercetând procesele care au loc în celulele sănătoase.
 
Corpul uman este alcătuit din diferite ţesuturi fiecare din ele fiind formate din milioane de celule. Acestea sunt dispuse într-o manieră ordonată, fiecare ţesut în parte având propria sa structură şi arhitectură celulară. Ele se supun unor reguli generale care permit funcţionarea normală a organismului. În unele ţesuturi, celulele se pierd în mod constant din cauza uzurii generale, fiind înlocuite printr-un proces de diviziune celulară. În ţesuturile normale, diviziunea şi moartea celulară sunt controlate prin mecanisme specifice.
 
Celulele canceroase se divid într-un mod necontrolat, numărul lor crescând până când formează o tumoară ce devine vizibilă clinic. Pe lângă înmulţirea extrem de rapidă, celule canceroase sunt incapabile să se organizeze într-un mod adecvat, iar masa de ţesut care ia naştere nu are caracteristicile unui ţesut normal.
 

Benign sau malign?          

Nu toate tumorile sunt cancerose. Deşi celulele unei tumoare se înmulţesc într-un mod necontrolat, ele pot fi benigne sau maligne.
Cuvântul "malign" înseamnă "rău", în contrast cu "benign" care înseamnă "inofensiv".
 
Celulele benigne pot avea aproape aspectul unui ţesut normal, atunci când sunt privite la microscop.
Acestea cresc şi comprimă sau deplasează ţesuturile învecinate, dar nu le invadează.
Tumorile benigne de mărimi mai reduse nu dau simptomatologie şi pot fi neglijate. Cele mai mari se îndepartează de preferat după ce diagnosticul de benignitate a fost stabilit.
 
Celulele tumorii maligne (celulele canceroase) se înmulţesc în interiorul unui ţesut sănătos,invadând ţesuturile din vecinatate şi de la distanţă. Aceste celule se răspândesc în întreg organismul gazdă, cauzând în final moartea.
Celulele canceroase iau naştere din celulele sănătoase ale organismului, o singură celulă canceroasă fiind uneori suficientă pentru dezvoltarea unei tumoare. Cu toate acestea, transformarea unei celule sănătoase într-una canceroasă se realizeaza treptat, cuprinzând mai multe etape de-a lungul mai multor ani de zile.
 

Cancerele sunt clasificate în funcţie de celula de origine

 
Cele care provin din celule epiteliale, cum ar fi pielea şi intestinele, sunt denumite carcinoame.
Cele care provin din structurile de susţinere, spre exemplu cartilaj, oase şi muşchi, poartă numele de sarcoame.
Carcinoamele sunt mult mai des întâlnite decât sarcoamele, probabil din cauza faptului că celulele epiteliale se divid mai des. Capacitatea celulelor canceroase de a se răspândi în interiorul organismului este cea care cauzează gravitatea acestei boli.

Cum se extinde cancerul

În etapa următoare, celulele încep să se desprindă de tumoarea-mamă, străbat membranele conjunctive, apoi pereţii vaselor limfatice sau sangvine pătrunzând în circulaţia limfatică celulele canceroase ajung iniţial în ganglionii limfatici, structuri cu rol imun.
 
Sunt invadaţi iniţial ganglionii regionali, adică cei mai apropiaţi de tumoare. O mare parte din celule sunt omorâte la acest nivel. Aceasta reprezintă etapa de invazie locoregională a cancerului.
 
Cu timpul, celulele imune de la nivelul ganglionilor nu mai fac faţă afluxului de celule canceroase care continuă să se înmulţească.
 
Celulele canceroase vor depăşi şi această barieră şi vor ajunge prin intermediul limfei în circulaţia sanguină.
 
O altă modalitate de a ajunge în sânge este prin străbaterea pereţilor vasculari încă de la început, la nivelul tumorii primare.
 
După ce ajung în circulaţia sangvină, celulele canceroase se vor opri în diferite organe, acolo unde condiţiile favorizează dezvoltarea ulterioară: plămân, oase, creier, ficat,etc. În aceste organe, o parte din celule vor muri, dar altele vor supravieţui şi se vor înmulţi în continuare. Aceasta reprezintă etapa metastatică, de boală generalizată. În fiecare etapă vor supravieţui cele mai agresive şi mai rezistente celule, astfel că şansele de vindecare sau de răspuns la tratament scad.

Cauza principală a cancerului este încă neclară

 
Unele forme de cancer sunt strâns legate de modul de viaţă.
 
Cancerul cauzat de fumat este mai rar în ţările din lumea a III-a, însă este din ce în ce mai răspândit în ţările în care industria este dezvoltată, unde din ce în ce mai mulţi oameni fumează.
 
Cele mai frecvente forme de cancer la adult atacă plămânii, tubul digestiv şi organele genitale.
 
În ciuda medicinii moderne, cancerul este a doua cauză de deces în majoritatea ţărilor, inclusiv în România.
 
Cancerul poate fi întâlnt şi la copii sau adolescenţi, iar cele mai frecvent forme de cancer sunt leucemiile, limfoamele, tumorile renale şi cerebrale.
 
Factorii de mediu, cum ar fi poluarea chimică şi expunerea la radiaţii, cauzează unele forme de cancer.
 
Uneori unele cazuri de cancer pot fi produse de viruşi care afectează structura genetică a celulelor.
 
În unele cazuri sistemul imunitar este de vină. S-ar părea că celulele canceroase sunt produse constant în interiorul organismului, însă acestea sunt distruse de obicei de către sistemul imunitar. Din unele motive, acest sistem poate să nu funcţioneze uneori cum ar trebui, permiţând înmulţirea celulelor canceroase.
 
Cercetătorii au ajuns la concluzia că dietele bogate în fructe şi legume pot proteja organismul împotriva cancerului.
 

Cancerul - Diagnostic

 
 Suspiciunea de cancer o ridică anamneza, examenul clinic, examene imagistice şi de laborator.
 
Examinarea clinică completă acordă o mare atenţie verificării ganglionilor limfatici periferici, dar mai ales a celor regionali tumorii.
 
Confirmarea şi certitudinea diagnosticului de cancer este dată de examenul anatomopatologic. Această procedură poate fi efectuată fie prin biopsie, fie prin examinare citologică, ceea ce înseamnă că o parte a tumorii se examinează la microscop.
 
De aceea, pentru a se evita metastazele la distanţă şi alte complicaţii,  diagnosticarea timpurie este vitală.

Biopsia şi examenele imagistice

 
Biopsia constă în extragerea unei bucăţi mici din tumoare care este apoi trimisă spre examinare la un anatomopatolog. Acesta va cerceta dacă ţesutul este sau nu canceros.
 
Examinarea citologică implică analiza unor produse cum ar fi: sputa, mucusul din cervixul uterin, lichidul pleural sau de ascită, sau aspiratul din tumora (puncţie cu examen citologic) pentru a vedea dacă acesta prezintă celule canceroase.
 
Examenele radiologice cercetează posibilitatea răspândirii celulelor într-o anumită regiune a corpului (plămâni, oase, tub digestiv, rinichi) adică prezenţa sau nu a metastazelor.
 
Scintigrafia presupune injectarea unei cantităţi mici de substanţă radioactivă care va fi captată mai intens în organul sau zona afectată de cancer.
 

Cancerul - Tratamente

Tratamentul cancerului este un tratament multimodal, presupune colaborarea dintre chirurg oncologradioterapeutoncolog medical.
 
Nu în toate cazurile cancerul este fatal. Tratamentul pentru cancer a fost îmbunătăţit enorm în ultima vreme şi mii de oameni sunt vindecaţi în fiecare an. Totuşi, un cancer mai puţin extins este mult mai uşor de tratat, decât unul avansat sau metastazat. 

Scopul tuturor tratamentelor împotriva cancerului este de a distruge sau de a îndepărta tumora sau toate celulele canceroase din organismul pacientului. Acest lucru este posibil prin folosirea corectă a tratamentelor adecvate.

Tratamentul este necesar chiar şi în stadiile avansate, pentru a obţine o prelungire a supravieţuirii cu o calitate bună a vieţii (tratament paliativ). 

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti