Info SănătateaTV.ro: Cum poate afecta stresul sanatatea orala Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara Cum poate afecta stresul sanatatea orala Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara Cum poate afecta stresul sanatatea orala Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara
Sâmbătă, 10 dec 2016      18:36
Osteosarcomul - cancerul osos

Osteosarcomul - cancerul osos

01 iulie 2015    
Osteosarcomul sau sarcomul osteogenic este un tip de cancer osos, respectiv  cea mai frecventă tumoră malignă a osului ce apare atunci când osteoblastele se transformă în celule canceroase.
 
Aceste celule canceroase continuă să se dividă şi să se înmulţească formând o tumoră.
 Tumorile se dezvoltă de obicei în celulele tinere, în creştere, la nivelul secţiunii osului care creşte în timpul copilăriei. În timpul remodelării osoase, celulele osteoclaste devorează sau resorb ţesutul osos.
Osteoblastele, un tip de celule osoase, adaugă os nou în găurile create de osteoclaste.
 

Osteosarcomul - Cauzele apariţiei

 
Cauza apariţiei tumorii este necunoscută, fiind determinată de mutaţii ale ADN-ului.
 
Osteosarcomul se poate dezvolta în orice os al corpului, dar prevalenţa este în femur, tibie şi humerus. Un osteosarcom se traduce printr-o tumefacţie locală, inflamatorie, dureroasă. Cele mai frecvente simptome ale osteosarcomului sunt durerea şi umflarea locului tumorii, care se intensifică în cursul nopţii.
 
Tumora se dezvoltă, de obicei, pe partea medie a oaselor lungi, în vecinătatea articulaţiei genunchiului (pe femur sau pe tibie) şi a umărului (pe humerus) şi se întinde la ţesuturile adiacente, distrugând osul sănătos din apropiere. Osteosarcomul poate să disemineze pe calea sangvină (metastaze pulmonare) la alte organe sau oase din organism.

Osteosarcomul - Incidenţa

 
Osteosarcomul afectează de obicei pacienţii cu vârsta până în 20 de ani, în special în perioada adolescenţei, apărând mai ales în rândul bărbaţilor. 30% din aceştia prezintă metastaze detectabile, dar se presupune că există micrometastaze sau metastaze oculte şi la ceilalţi pacienţi. În fiecare an în SUA, sunt diagnosticaţi 560 de copii şi adolescenţi cu această afecţiune, conform unor studii medicale.
 

Osteosarcomul - Factori de risc

 
Radioterapia sau factorii genetici constituie factorii de risc.
 

Osteosarcomul - Simptome

Durerile au un caracter nesistematizat. Aceste dureri pot fi bruşte, fiind prezente odată cu eforturile fizice sau pot induce disconfort prin persistenţa lor în timpul nopţii. Aşadar pacienţii prezintă uneori insomnie. Durerea locală este iniţial intermitentă, devenind ulterior constantă şi mai intensă. Nu este exclus ca, la copii şi adolescenţi, prezenţa durerii să fie interpretată de pacient sau părinţi ca fiind consecinţa unor traumatisme minore, obişnuite în perioada copilăriei.
Din cauza localizării în apropierea articu­laţiilor, adesea apare poziţia antalgică. Cel mai frecvent, pacienţii cu aceste afecţiuni se prezintă la medic atunci când local apare tumefacţia. Acest simptom este un semn de progresie a tumorii.
 
 

Osteosarcomul -Diagnostic 

 
Osteosarcomul este cea mai frecventă dintre tumori le osoase primitive. Diagnosticul se pune pe baza radiografiei şi a examenului histologic al tumorii după biopsie.
Uneori, diagnosticul se poate stabili în copilărie, dată fiind prevalenţa acestei afecţiuni la copii în special.

Tratamentul osteosarcomului

 
Tratamentul osteosarcomului presupune, de obicei, chimioterapie şi ablaţie chirurgicală a tumorii.
 
Ablaţia chirurgicală a osteosarcomului trebuie făcută cât mai mult posibil, încercându-se conservarea celei mai mari părţi a membrului atins pentru a facilita punerea unei proteze totale sau parţiale articulare sau reconstituirea osului, chirurgia fiind singura opţiune pentru înlăturarea definitivă şi totală a tumorii.
 
Amputaţia, în cazuri excepţionale, se recomandă în cazul apariţiei tumorilor voluminoase sau recidivelor.
 
Dacă tumora nu s-a transformat în metastaze pulmonare, rata de supravieţuire este foarte crescută!

  

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti