Info SănătateaTV.ro: Cum poate afecta stresul sanatatea orala Cum poate afecta stresul sanatatea orala Cum poate afecta stresul sanatatea orala
Duminică, 11 dec 2016      04:17
Prevenirea cancerului de san

Prevenirea cancerului de san

01 iulie 2015    
Cancerul de sân reprezintă a doua cauză de mortalitate în rândul femeilor, după cancerul de col uterin.
Prevenirea şi, în special, diagnosticarea precoce a acestei afecţiuni au un rol extrem de important.
 

Cancerul de sân - Prevenire

 
Prevenirea cancerului mamar implică, în primul rând, adoptarea unui stil de viaţă sănătos.
 
Consumă, aşadar, cât mai multe alimente proaspete, ce pot fi mâncate în stare crudă şi evită preparatele grase şi bogate în cofeină (ciocolată, prăjituri de ciocolată, cafea etc).
 
Renunţă să consumi preparate din carne grasă (porc, miel, gâscă, raţă). Încearcă să introduci în alimentaţia ta zilnică cât mai multe legume şi fructe. Fructele şi legumele sunt principalele surse de vitamine şi minerale, substanţe fără de care organismul tău nu ar putea funcţiona. Potrivit unor studii recente anumite legume şi fructe au un rol covârşitor în prevenirea cancerului mamar.
 
Prevenirea cancerului de sân se poate face prin consumul zilnic de ciuperci, roşii, pătrunjel, struguri şi ceai verde. Un studiu publicat în jurnalul „Cancer” arată că persoanele care au o alimentaţie bogată în flavonoide (substanţe ce pot fi regăsite în struguri) prezintă un risc de a se îmbolnăvi de cancer mamar cu mult mai mic decât cei care nu au acest obicei alimentar sănătos.
 
Prevenirea cancerului mamar necesită, totodată, şi cât mai mult exerciţiu fizic. Persoanele care obişnuiesc să facă zilnic mişcare fizică sunt mult mai puţin predispuse riscului de apariţie a cancerului de sân. O jumătate de oră de mers pe jos, în fiecare zi, face minuni, ajutându-te să ai un organism puternic şi sănătos.

O modalitate de prevenire este reprezentată de un control regulat de specialitate

 
Prevenirea cancerului de sân implică, de asemenea, şi un control regulat de specialitate. Examinarea periodică a sânilor se poate face fie prin ecografie mamară fie prin mamografie.
 
Ecografia mamară este indicată pentru femeile cu vârste de până la 35 de ani. Ecografia mamară este o metodă neinvazivă de depistare a eventualelor afecţiuni apărute la nivelul sânilor. Este necesar să apelezi la ecografia mamară o dată pe an pentru a putea elimina riscul apariţiei afecţiunilor mamare.
 
Mamografia este o radiografie specială care permite vizualizarea sânilor şi detectarea anomaliilor. Mamografia este o analiză recomandată la un interval de aproximativ 2 ani, pentru femeile cu vârste de peste 35 de ani. Motivul pentru care femeile cu vârse de până la 35 de ani nu pot beneficia de această procedură este acela că sânul lor este mult mai dens şi nu permite obţinerea unui rezultat imagistic. Nici mamografia şi nici ecografia nu sunt operaţiuni dureroase. E important să apelezi la astfel de analize pentru a putea preveni apariţia cancerului de sân, o afecţiune atât de frecventă în ultimii ani.

Autoexaminarea. Dincolo de controlul medical, va trebui să îţi examinezi lunar sânii, prin autopalpare. Autoexaminarea sânilor se recomandă a se efectua lunar, după patru zile de la încetarea sângerării menstruale, atunci când sânii nu mai sunt inflamaţi şi dureroşi.

Palparea poate fi făcută începând cu vârsta de aproximativ 18 ani.

Autopalparea mamară se realizează în poziţie culcată, cu braţul corespunzător sânului examinat, sub cap. Folosind trei degete, masează-ţi uşor sânii, încercând să sesizezi prezenţa unor eventuale formaţiuni. Palpează-ţi sânii prin mişcări circulare, fără a apăsa însă puternic, deoarece poţi leza glanda mamară.

Dacă simţi ceva în neregulă, foloseşte două degete pentru a te asigura dacă este vorba de un nodul!

În afară de autopalpare, examinarea sânilor presupune şi verificarea formei acestora şi a culorii.

Dacă observi umflături la nivelul pielii, depigmentări, aspect de coajă de portocală, deformări sau scurgeri mamare, atunci nu întârzia să consulţi medicul! 

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti