Info SănătateaTV.ro: Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj-Napoca a implementat un sistem informatic integrat pentru laboratorul de radiologie Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj-Napoca a implementat un sistem informatic integrat pentru laboratorul de radiologie Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj-Napoca a implementat un sistem informatic integrat pentru laboratorul de radiologie
Vineri, 09 dec 2016      03:54
Refacerea sanului dupa mastectomie

Refacerea sanului dupa mastectomie

01 iulie 2015    
Reconstrucţia sânului este o procedură chirurgicală prin care se reface forma sânului pentru femeile care au suferit o mastectomie, ca tratament pentru cancerul de sân.
 
Prin operaţie se reface conturul sânului şi, dacă se doreşte, mamelonul şi areola. Majoritatea femeilor care au suferit o mastectomie pot beneficia de reconstrucţia sânului. De obicei, femeile cărora li s-a facut o lumpectomie nu necesită o reconstrucţie a sânului. Reconstrucţia sânului se realizează de către un chirurg plastician. Decizia privind reconstrucţia sânului este o opţiune personală.
 

Noi opţiuni în reconstrucţia sânului

 
Astăzi, s-au făcut progrese importante în ceea ce priveşte înţelegerea bolii şi a tratamentului. Noile abordări în chirurgie, chimioterapie, terapie hormonală, terapia imunităţii şi terapia prin radiaţii, la fel ca şi progresele din domeniul chirurgiei reconstructive, oferă mai multe opţiuni femeilor care suferă de cancer de sân în ziua de azi.
 
Femeile aleg reconstrucţia sânului din diferite motive. Scopurile sunt să ofere simetrie sânilor, să recâştige conturul sânilor în mod permanent şi  oferă avantajul de nu avea nevoie de o proteză externă. Diferenţa între un sân reconstruit şi partea de sân care a mai rămas poate fi observată atunci când persoana este dezbracată. Oricum, sânul în sutien se va apropia suficient de celalalt în ceea ce priveşte mărimea şi forma.
 
Reconstrucţia sânului nu remediază însă şi problemele psihologice. Multe femei sunt dezamăgite de felul cum arată sânii după operaţie. De aceea, femeile trebuie să ia decizia de reconstrucţie a sânului numai după ce sunt suficient de informate în legatură cu procedura. Procesul de reconstrucţie poate implica una sau mai multe operaţii. 
 

Reconstrucţia în cazul unui cancer de sân

 
Reconstrucţia imediată este chirurgia reparatorie care se face odata cu masectomia, atunci când se îndepărtează întregul sân. Un avantaj al reconstrucţiei imediate este acela ca ţesuturile pieptului rămân neafectate de terapia prin radiaţii şi de cicatrici.
 
Reconstrucţia la o dată ulterioară este operaţia care se face la un interval de timp după mastectomie. Pentru unele femei, aceasta poate fi de preferat în cazul în care după mastectomie se face radioterapie. Acest lucru se datorează faptului că radioterapia după reconstrucţia sânului poate spori complicaţiile care apar după operaţie.
 

 Tipuri de reconstrucţie a sânului

 
Implantul cel mai întâlnit este cel umplut cu soluţie salină, care are un înveliş exterior din silicon şi care este umplut cu soluţie salină sterilă. Unele femei sunt de părare ca implanturile din silicon umplute cu gel cauzează o stare de slăbiciune a organismului, dar acest lucru nu a fost încă dovedit. De asemenea, alte implanturi de sân au invelişuri diferite şi sunt umplute cu materiale ce află în studiu, dar acestea sunt disponibile doar în cazul studiilor clinice.
 
Reconstrucţia într-o singură etapă sau reconstrucţia imediată poate fi realizată în acelaşi timp cu mastectomia.
 
După ce chirurgul general îndepărtează ţesutul de pe sân, un chirurg plastician va plasa un implant de sân în locul în care a fost îndepărtat ţesutul pentru a construi conturul sânului.
 
Reconstrucţia în două etape sau la o dată ulterioară se poate efectua dacă pielea şi ţesuturile peretelui pieptul sunt întinse şi netede. Un dispozitiv de dilatare a ţesutului, expander, implantat este plasat sub piele şi sub muşchii pieptului.
 
Printr-un mecanism minuscul cu valvă, plasat sub piele, chirurgul injectează o soluţie cu apă sărată la intervale regulate pentru a umple în timp expanderul. După ce pielea de pe sân este suficient de strânsă, expanderul este de obicei scos printr-o a doua operaţie şi, în locul lui, este pus un implant salin permanent. Unele expandere rămân însă ca şi implant final.
 

Procedurile de reconstrucţie cu ţesut propriu

 
Procedurile de reconstrucţie cu ţesut propriu folosesc ţesut de pe burtă, spate, şolduri sau de pe şezut pentru a reface sânul. Cele mai întâlnite două tipuri de proceduri de reconstrucţie cu ţesut propriu sunt cele care folosesc ţesuturi de pe abdomen si cele care folosesc ţesuturi din partea de sus a spatelui.
 
Aceste operaţii lasă cicatrici atât în locul de unde a fost luat ţesutul, cât şi la sânul reconstruit. Cicatricile se vor mai estompa cu timpul, dar nu vor dispărea complet niciodată.
 
Deoarece sunt implicate vase de sânge, aceste proceduri nu pot fi oferite de obicei femeilor care suferă de diabet, ţesut conjunctiv sau boli vasculare şi nici fumătoarelor.
 
O altă procedură este cea care foloseşte ţesut suplimentar şi muşchi din partea de jos a abdomenului.
 
Ţesutul din această zonă este deseori suficient pentru a lua singur forma unui sân şi nu mai este necesar nici un implant. Pielea, grăsimea, vasele de sânge şi cel puţin unul din muşchii abdominali sunt mutaţi din zona abdomenului în zona pieptului.
 
Procedura care foloseşte ţesut din partea de sus a spatelui presupune mutarea muşchilor şi pielii din zona spatelui. Ţesutul utilizat este alcătuit din piele, grăsime, muşchi şi vase de sânge. Legarea la sistemul de irigare cu sânge se face pe sub piele, din spate până în faţă, în zona sânilor. Deşi nu se întâmplă frecvent, după operaţie, unele femei pot prezenta o anumită slăbiciune în spate, umăr sau braţ.
 

Refacerea mamelonului şi a areolei

Mamelonul şi areola sunt refăcute, de obicei, după ce noul sân a avut suficient tip de vindecare. Ţesutul pentru mamelon şi areolă este luat din corpul pacientei, cum ar fi din noul sân reconstruit, celălalt mamelon sau ureche. Ţesutul pentru areolă poate fi luat din partea internă superioară a coapsei.

Pentru a avea aceeaşi culoare cu mamelonul de la celălalt sân şi pentru a realiza areola, se poate folosi tatuajul. Păstrarea şi folosirea mamelonului de la sânul bolnav de cancer ce tocmai a fost îndepărtat nu este o idee bună deoarece celulele canceroase se pot încă afla în mamelon. 

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti