

|
Otomastoidita reprezintă o inflamație a mucoasei urechii medii și a cavităților osoase din stânga temporală, din osul temporal. Otomastoidita reprezintă practic o infecție cu localizare la nivelul sistemului urechii medii și a cavităților mastoidiene. În funcție de evoluția acesteia, otomastoidita se împarte în otomastoidită acută și otomastoidită cronică. „Vorbim de formă acută atunci când elementele clinice și boala apar rapid, se instalează rapid, iar evoluția este fulminantă. Vorbim de formă cronică atunci când boala evoluaeză lent, uneori fără o simptomatologie evidentă clinic și pe parcursul a câtorva ani de zile. Leziunile deși sunt silențioase pot fi mai grave decât în forma acută”, a declarat conf. univ. dr. Dan Cristian Gheorghe,medic primar O.R.L. la Spitalul Clinic Maria Curie, într-un interviu pentru Sănătatea TV.
Otomastoidita – Cauze
Cauzele care determină apariția otomastoiditei depind de tipul de afecțiune. Otomastoidita acută este determinată de o otită medie necorespunzător tratată sau chiar netratată. Cel mai adesea otomastoidita acută este complicația unei otite medii acute supurate, ceea ce înseamnă că dincolo de membrana timpanică apare o colecție de puroi. Inițial secreția este transparentă, dar microbii proliferează în acea secreție determinând transformarea ei purulentă. În ceea ce privește otomastoidita cronică, majoritatea specialiștilor consideră că este vorba despre o disfuncționalitate a trompei lui Eustachio (legătura dintre urechea medie și rinofaringe). Trompa lui Eustachio are un rol esențial în funcționarea normală a urechii medii și orice afecțiune care determină disfuncționalitatea sa poate duce la tulburări cronice și uneori destul de grave la nivelul urechii. De asemenea, lipsa de aerisire a urechii medii duce la apariția unor consecințe grave, precum scăderea auzului, boală supurativă cronică ce se poate întinde la cavitățile mastoidiene, potrivit conf. univ. dr. Dan Cristian Gheorghe.
Otomastoidita – Semne și Simptome
Otomastoidita acută se manifestă destul de zgomotos. Cel mai adesea apar dureri locale importante, cefalee, scurgeri ale urechii, umflături după ureche sau deasupra urechii, dar pot apărea și fenomene de torticolis. În ceea ce privește otomastoidita cronică, pacientul prezintă hipoacuzie, zgomote în ureche. În această situaţie apare și otoreea, care, de obicei, este cronică.
Otomastoididă – Diagnosticare
Diagnosticarea pacientului se face printr-un examen otoscopic, care confirmă dacă timpanul este sau nu afecta. De asemenea, în diagnosticarea otomastoiditei se utlizează explorările imagistice, potrivit conf. univ. dr. Dan Cristian Gheorghe. Aparatul folosit în explorarea urechii medii și a cavităților mastoidiene este computer tomografia, care permite evidențierea și studierea cu atenție a detaliilor osoase și eventualele leziuni litice apărute în urma infecției.
Otomastoidita – Tratament
Tratamentul otomastoiditei depinde de forma afecțiunii. Astfel pentru otomastoidita acută fără complicații tratamentul constă într-o timpanotomie, adică efectuarea unei incizii la nivelul timpanului care să permită puroiului să iasă în afară. Potrivit conf. univ. dr. Dan Cristian Gheorghe, complicatiile otomastoiditei acute presupun utilizarea intervenției chirurgicale care să evacueze puroiului din zona respectivă și care dă determine și un drenaj al osului lezat. Pentru otomastoidita cronică tratamentul este strict unul hirurgical. Pentru a preveni apariţia otomastoiditei, medicul specialist recomandă efectuarea unui examen anual pentru a depista eventualele modificări ale urechii medii.
Alte articole din ORL
|