Info SănătateaTV.ro: Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara
Sâmbătă, 10 dec 2016      03:12
Otoscleroza

Otoscleroza

21 iulie 2015    

Otoscleroza este o boală cu transmitere genetică ce constă în apariţia unor modificări osoase la nivelul urechii medii şi interne, ceea ce provoacă blocarea articulaţiei dintre scăriţă şi urechea internă. Astfel, se produce anchiloza lanţului de oase din urechea medie, împiedicând transmiterea eficientă a sunetelor de la timpan la urechea internă din cauza afectării scăriţei.

Scăriţa, alături de ciocan şi nicovală, formează un lanţ de oscioare localizate în interiorul urechii, având rolul de transmitere a sunetelor şi reglează intensitatea undelor sonore.
 
Dacă acest os este fixat de celelalte prin punţi osoase neflexibile, sunetul nu mai este transmis spre segmentele urechii interne, astfel încât auzul va avea de suferit.
 
 Otoscleroza este o osteopatie (boală a osului) care apare în focare la nivelul capsulei labirintice, osul normal, compact, labirintic este resorbit şi înlocuit de un os cu o structură spongioasă, neregulată. Focarele de otospongioză evoluează progresiv, extinzându-se spre diverse structuri ale urechii interne.
 
Otoscleroza se manifestă prin scăderea progresivă a auzului.

Otoscleroza - Incidenţa 

Otoscleroza este întălnită mai des la femei, incidenţa maximă fiind în intervalul de vârstă 25 – 50 ani şi, de regulă, este bilaterală, afectând ambele urechi, şi se declanşează uneori în timpul sarcinii sau după sarcină. Adesea, sarcină agravează o otoscleroză preexistentă, jumătate dintre pacienţii prezentând o predispoziţie genetică, boala fiind o genopatie cu manifestare tardivă.
 
Otoscleroza este, de regulă, bilaterală, chiar dacă poate debuta unilateral şi doar în 12% dintre cazuri afectează o singură ureche.
 
Dacă hipoacuzia apare exclusiv din cauza blocării osisoarelor, pacientul îşi redobandeşte integral auzul. Otoscleroza labirintizată nu beneficiază de operaţie, unica şansă de ameliorare a auzului rămânând protezarea auditivă.
 
Otoscleroza afectează 10% din populatie, dar doar 1 din 10 persoane prezintă şi semne clinice.
 
Evoluţia otosclerozei este lentă, progresivă, cu perioade de staţionare şi perioade de agravare, de regulă, de-a lungul a 5 – 10 ani, fiind însoţită uneori de zgomote în ureche şi autofonie, persoana cu această afecţiune îşi aude propria voce mult mai intens.
 
Poate afecta şi urechea internă, ceea ce înseamnă alterarea transformării sunetelor în stimuli electrici. În acest caz se instalează hipoacuzia senzorială, fenomen cunoscut sub numele de “labirintizare”. Acest fenomen se poate agrava în perioade scurte pe parcursul sarcinii sau la instalarea menopauzei. În formele severe se poate ajunge la pierderea completă a auzului, numită cofoză.

Otoscleroza - Tratamentul 

În momentul actual, nu există un tratament medical eficient în tratamentul otosclerozei. Pentru ameliorarea simptomelor, se recomandă fluorura de sodiu.
 
De asemenea, aameliorarea auzului se poate realiza prin amplificatoare şi proteze auditive, însă utilizarea acestora nu opreşte progresia bolii şi nu previne instalarea deficitului auditiv.
 
Tratamentul de bază al otosclerozei este cel chirurgical, care, fără a influenţa progresiunea afecţiunii, este capabil să înlăture consecinţele acesteia asupra auzului pacientului (hipoacuzia).
 
Operatia de corecţie se numeşte stapedectomie, iar pacientul poate fi externat la câteva ore. Această procedură se realizează sub microscop şi implică îndepărtarea scăriţei. În unele cazuri, pentru introducerea protezei se practică o gaură cu laserul, procedeu denumit stapedotomie.
 
În general, a doua ureche se operează doar dacă prima intervenţie a fost un succes şi dacă rezultatele sunt permanente.
De obicei, timpul între intervenţiile la cele două urechi variază între 3 şi 12 luni.
 
 

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti