

|
Sindromul Kawasaki este o boală multisistematică, febrilă a copilului care se caracterizează prin inflamarea vaselor de sânge. Boala este frecventă mai ales în rândul copiilor asiatici, însă nu este mai puţin adevărat că poate afecta orice copil, indiferent de rasă. Starea febrilă a copilului ţine peste cinci zile şi este însoţită şi de alte semne şi simptome, cum ar fi: · Febră
· Congestie congenitală
· Buze roşii, tumefiate, uscate
· Umflături vizibile pe partea din spate a limbii
· Palme şi tălpi roşii
· Umflarea mâinilor şi a picioarelor mai ales în zona unghiilor
· Umflarea ganglionilor limfatici, în special în zona gâtului
Care este cauza apariţiei sindromului Kawasaki?
Până în momentul de faţă, cauza apariţiei acestei boli nu a putut fi determinată. Boala Kawasaki nu este una contagioasă, ci mai degrabă este o afecţiune ce are un caracter autoimun. Specialiştii spun că factorii genetici şi sistemul autoimun joacă un rol cheie în apariţia acestui sindrom.
Pe cine afectează boala?
Boala Kawasaki afectează copiii cu vârsta mai mică de cinci ani. În cazuri rare sindromul poate apărea şi la copiii cu vârsta de opt ani, medicii vorbind aici de caracterul atipic al bolii Kawasaki.
Boala Kawasaki cauzează complicaţii periculoase
Copiii care suferă de boala Kawasaki pot dezvolta complicaţii serioase. Boala Kawasaki poate provoca inflamarea vaselor de sânge în artere, mai ales în cele coronare. Această inflamare poartă numele de anevrism. Rareori, anevrismul poate cauza şi un atac de cord copilului mic.
Din cauza riscurilor de a se produce un atac de cord sau a unor anevrisme coronariene, sunt efectuate o serie de teste asupra inimii. Principalele teste efectuate sunt: electrocardiograma, razele X la piept sau ecocardiografia.
Tratamentul bolii Kawasaki
Boala Kawasaki este tratată prin administrarea unor doze mari de aspirină, adesea împreună cu gama globulina IV. Aspirina reduce inflamaţia şi împiedică formarea cheagurilor în sânge. Totuşi acest tratament nu este întotdeauna eficient, 25% din copii fiind expuşi în continuare riscului de a dezvolta afecţiuni în arterele coronare. Administrarea intravenoasă, în doze mari a gamei globulina îmbunătăţeşte considerabil starea celor mai mulţi copii, în decurs de 24 de ore, prin diminuarea formării anevrismelor în arterele coronare. În unele cazuri sunt administrate şi medicamente pe bază de cortizon.
În situaţiile în care boala nu afectează arterele coronare în primele opt săptămâni, pacienţii se pot recupera complet. Dacă arterele coronare au fost atinse, supravieţuirea depinde, în primul rând, de gravitatea bolii. Cu tratamentul adecvat, majoritatea copiilor se vindecă (rata de deces fiind mai mică de 1%). Decesul poate surveni însă şi la câţiva ani. Explicaţia ar fi aceea că jumătate din anevrisme se remit într-un an. Cele care nu se remit în această perioadă progresează spre disecţie.
În prezent, cercetătorii caută metode prin care să poată detecta cauzele dezvoltării anevrismului în arterele coronare. Totodată, se încearcă şi stabilirea cauzelor care determină apariţia unor cazuri atipice ale bolii Kawasaki, care nu prezintă semnele clasice.
Despre boala Kawasaki, pe scurt
· Boala Kawasaki reprezintă un sindrom a cărui cauza nu este cunoscută şi care afectează în special copiii sub cinci ani
· Simptomele bolii includ febră şi roşeaţă a ochilor, mâinilor, picioarelor, gurii şi limbii
· Boala poate fi tratată cu o cantitate mare de aspirină şi gamaglobulină intravenoasă
· De obicei, boala dispare de la sine în mai puţin de două luni
· Unii copii care contractează acest sindrom pot dezvolta afecţiuni la nivelul arterelor coronare
Alte articole din Pediatrie
|