Info SănătateaTV.ro: Planul Strategic Multianual privind Resursa Umana din Sănătate în România a fost lansat MS si BEI au semnat acordul prin care se va oferi consultanta gratuita pentru construirea a trei spitale regionale in Romania Noul ordin al MS pentru aprobarea regulamentului Concursului pentru managerii de spitale, in dezbatere publica OMS: Se estimeaza ca anemia afecteaza aproximativ 40% din copiii prescolari in tarile in curs de dezvoltare Planul Strategic Multianual privind Resursa Umana din Sănătate în România a fost lansat MS si BEI au semnat acordul prin care se va oferi consultanta gratuita pentru construirea a trei spitale regionale in Romania Noul ordin al MS pentru aprobarea regulamentului Concursului pentru managerii de spitale, in dezbatere publica OMS: Se estimeaza ca anemia afecteaza aproximativ 40% din copiii prescolari in tarile in curs de dezvoltare Planul Strategic Multianual privind Resursa Umana din Sănătate în România a fost lansat MS si BEI au semnat acordul prin care se va oferi consultanta gratuita pentru construirea a trei spitale regionale in Romania Noul ordin al MS pentru aprobarea regulamentului Concursului pentru managerii de spitale, in dezbatere publica OMS: Se estimeaza ca anemia afecteaza aproximativ 40% din copiii prescolari in tarile in curs de dezvoltare
Luni, 05 dec 2016      22:39
 Boala Kawasaki, o afectiune cu un caracter autoimun

Boala Kawasaki, o afectiune cu un caracter autoimun

31 iulie 2015    

Sindromul Kawasaki este o boală multisistematică, febrilă a copilului care se caracterizează prin inflamarea vaselor de sânge.

Boala este frecventă mai ales în rândul copiilor asiatici, însă nu este mai puţin adevărat că poate afecta orice copil, indiferent de rasă.

Sindromul Kawasaki - Persoane la risc

Boala Kawasaki afectează copiii cu vârsta mai mică de cinci ani. În cazuri rare sindromul poate apărea şi la copiii cu vârsta de opt ani, medicii vorbind aici de caracterul atipic al bolii Kawasaki.

Sindromul Kawasaki - Simptome

Starea febrilă a copilului ţine peste cinci zile şi este însoţită şi de alte semne şi simptome, cum ar fi febră, congestie congenitală, buze roşii, tumefiate, uscate, umflături vizibile pe partea din spate a limbii, palme şi tălpi roşii. De asemenea, umflarea mâinilor şi a picioarelor mai ales în zona unghiilor şi umflarea ganglionilor limfatici, în special în zona gâtului pot fi semne de Sindrom Kawasaki.

Boala Kawasaki - Complicaţii

Copiii care suferă de boala Kawasaki pot dezvolta complicaţii serioase. Boala Kawasaki poate provoca inflamarea vaselor de sânge în artere, mai ales în cele coronare. Această inflamare poartă numele de anevrism. Rareori, anevrismul poate cauza şi un atac de cord copilului mic.

Boala Kawasaki - Diagnostic

Din cauza riscurilor de a se produce un atac de cord sau a unor anevrisme coronariene, sunt efectuate o serie de teste asupra inimii.
 
Principalele teste efectuate sunt reprezentate de electrocardiogramă, razele X la piept sau ecocardiografie.

Boala Kawasaki - Tratament

Boala Kawasaki este tratată prin administrarea unor doze mari de antiinflamatoare nonsteroidiene, adesea împreună cu gama globulina IV, în unităţile spitaliceşti pediatrice.
 
Un prim pas trebuie să implice reducerea inflamaţiei şi împiedicarea formării cheagurilor în sânge.
Totuşi acest tratament nu este întotdeauna eficient, 25% din copii fiind expuşi în continuare riscului de a dezvolta afecţiuni în arterele coronare. Administrarea intravenoasă, în doze mari a gamei globulina îmbunătăţeşte considerabil starea celor mai mulţi copii, în decurs de 24 de ore, prin diminuarea formării anevrismelor în arterele coronare. În unele cazuri sunt administrate şi medicamente pe bază de cortizon.
 
În situaţiile în care boala nu afectează arterele coronare în primele opt săptămâni, pacienţii se pot recupera complet.
 
Dacă arterele coronare au fost atinse, supravieţuirea depinde, în primul rând, de gravitatea bolii. Cu tratamentul adecvat, majoritatea copiilor se vindecă (rata de deces fiind mai mică de 1%).
Decesul poate surveni însă şi la câţiva ani. Explicaţia ar fi aceea că jumătate din anevrisme se remit într-un an. Cele care nu se remit în această perioadă progresează spre disecţie.
 
În prezent, cercetătorii caută metode prin care să poată detecta cauzele dezvoltării anevrismului în arterele coronare. Totodată, se încearcă şi stabilirea cauzelor care determină apariţia unor cazuri atipice ale bolii Kawasaki, care nu prezintă semnele clasice.
 

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti
Sanatateatv.ro