Info SănătateaTV.ro: Studiu: Fumatorii sub 50 de ani prezinta un risc de peste opt ori mai crescut de a suferi un atac de cord decat nefumatorii Ministerul Sanatatii lanseaza astazi campania „Maini curate in spitale” MS: 22 de unitati de ATI de grad III, care se ocupa de ingrijirea pacientilor neonatali, au primit fonduri majorate in 2016 Studiu: Fumatorii sub 50 de ani prezinta un risc de peste opt ori mai crescut de a suferi un atac de cord decat nefumatorii Ministerul Sanatatii lanseaza astazi campania „Maini curate in spitale” MS: 22 de unitati de ATI de grad III, care se ocupa de ingrijirea pacientilor neonatali, au primit fonduri majorate in 2016 Studiu: Fumatorii sub 50 de ani prezinta un risc de peste opt ori mai crescut de a suferi un atac de cord decat nefumatorii Ministerul Sanatatii lanseaza astazi campania „Maini curate in spitale” MS: 22 de unitati de ATI de grad III, care se ocupa de ingrijirea pacientilor neonatali, au primit fonduri majorate in 2016
Sâmbătă, 03 dec 2016      15:39
Factori care pot influenţa inteligenţa copiilor

Factori care pot influenţa inteligenţa copiilor

06 august 2015    
Studiile au demonstrat că inteligenţa copiilor se moşteneşte şi, mai mult, se raportează regulii de regresie la medie: dacă ambii părinţi sunt foarte inteligenţi, copilul va fi mai puţin inteligent, tinzând la media de inteligenţă populaţională şi viceversa.

Inteligenţa copiilor - Factori

Inteligenţa copiilor depinde de mai mulţi factori, printre care hrana, genetica, educaţia sau antrenarea funcţiilor de atenţie şi memorare prin descoperirea abilităţilor din copilărie. Conform statisticilor, România stă mai bine la capitolul tineri supradotati decât alte ţări: 4% din copii au capacităţi speciale, media la nivel mondial fiind de 2% (doar China are 6%).
 

Inteligenţa copiilor - Rolul alimentaţiei

Însă copilul nu are nevoie doar de moştenire genetică pentru a fi inteligent ci şi de hrană şi antrenarea funcţiilor de atenţie şi memorare. Încă din primul an de viaţă alimentaţia influenţează foarte mult dezvoltarea inteligenţei copilului deoarece în acest prim an al existenţei se dezvoltă cea mai mare parte a creierului după dezvoltarea intrauterină. De aceea, alimentele variate introduse mai devreme în viaţa copilului sunt benefice.
 
Alimentaţia furnizează organismului substanţe pe care nu este capabil să le fabrice: vitamine, minerale, oligoelemente, acizi graşi esenţiali. Creierul îşi adjudecă 20% din energia alimentară şi 20% din oxigenul din organism. De aceea, din alimentaţie nu trebuie să lipsească: grăsimile naturale (carnea roşie), grăsimile monosaturate (migdale, măsline).
 
Fierul (carne de porc şi vită - ficat şi rinichi, seminţe de floarea-soarelui, soia boabe, urzici, spanac) este esenţial pentru ca oxigenul să circule lejer la nivelul creierului. Vitamina B1 (germeni de grâu, carne de porc, pâine integrală, ouă) este esenţială pentru capacitatea creierului de a utiliza glucoza, principala sursă de energie.
 
Lipsa vitaminelor B3 şi B12 (ficat, arahide, cereale integrale, drojdie de bere, gălbenuş de ou, carne de pasăre, broccoli, lactate, fructe de mare) poate provoca tulburări neurologice. Vitamina B9 (acidul folic) este indispensabilă pentru dezvoltarea sistemului nervos al fetusului în cele nouă luni înainte de naştere. Vitamina C (în fructe şi legume) şi calciul ameliorază comunicarea dintre neuroni. De asemenea, glucidele sunt un stimulent indispensabil al creierului (pâine şi macaroane), iar magneziul, prin acţiunea sa neuropsihică, combate anxietatea, nervozitatea.

Antrenarea funcţiilor de atenţie şi memorare este la fel de importantă precum hrana

Studiile arată că un copil mai vorbăreţ şi căruia i se explică în loc să i se comande este mai inteligent. Copilului trebuie să i se explice de ce nu e bine să facă un lucru si care sunt consecinţele acţiunilor sale. În plus, cel mic trebuie încurajat să-şi exprime propriile păreri.
 
Unii copii au o memorie vizuală mai bună, iar alţii reţin uşor lucruri abstracte, precum cifrele, de aceea trebuie descoperite cât mai repede aceste abilităţi. De asemenea, copilul trebuie învăţat să cum să-şi dozeze atenţia pentru că informaţia nouă nu ajunge la creier şi nu poate fi memorată.
 
Mai mult, s-a demonstrat că atenţia fixează o amintire. Fără concentrare, s-ar putea memora ceva doar temporar. Trebuie apelat la conexiuni pentru a exersa memoria copilului deoarece conexiunile sunt foarte importante atunci cand trebuie memorate fapte, evenimente sau date.
 
Toate aceste lucruri se pot face prin diverse jocuri la care copiii pot participa împreună cu părinţii sau cu alţi copii. La computer copiii trebuie lăsaţi să-şi petreacă timpul în mod moderat, nu excesiv pentru că nu mai dă posibilitatea de interacţiune, dialog firesc care în final poate duce la introvertire.
 
De asemenea, unele studii arată că ritmurile muzicale cresc capacitatea intelectuală, prin stimularea răspunsurilor electrice în creier, încurajează creativitatea şi receptivitatea spre învăţare, prin inducerea unei stări de relaxare (în Florida, în toate instituţiile preşcolare subvenţionate de stat, ascultarea muzicii clasice este prevăzută de lege).
Ca şi în cazul limbilor străine, unii copii învaţă mai repede decât alţii să cânte la un instrument, după cum, la anumiţi copii se constată o predispoziţie pentru anumite lucruri, şi o aversiune sau dificultate de a învăţa pentru altele.
 

  

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti