Info SănătateaTV.ro: Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara
Sâmbătă, 10 dec 2016      05:02
Hranirea adecvata a sugarului in lipsa alaptarii

Hranirea adecvata a sugarului in lipsa alaptarii

21 iulie 2015    
Organizaţia Mondială a Sănătăţii declară că aproximativ 97% dintre femei sunt fiziologic capabile să alăpteze cu succes, pe termen lung, indiferent de vârstă, mărimea sau forma sânilor. Aşadar, toate mamele pot alăpta dacă au informaţii corecte şi dacă sunt sprijinite de familie, comunitate şi personalul medical.

Laptele de mamă - Caracteristici

Laptele de mamă se produce și este eliberat datorită secreţiei hormonilor prolactina şi occitocina, a căror producere este stimulată prin suptul sânului sau golirea sânului.
 
De aceea, mamele care nu mai au lapte deloc sau cele care nu au născut, dar au adoptat copii, pot să alăpteze, prin tehnica „relactaţiei” sau a „lactaţiei induse”: SNS - suplimentat nursing sistem, un rezervor ce se agaţă de gâtul mamei din care ies tuburi subţiri care se fixează cu bandă adezivă pe mamelonul mamei; în rezervor se pune la început lapte praf şi se pune copilul la sân; suptul stimulează lactaţia şi la cele cu „relactaţie” apare laptele după 4-7 zile, la cele cu „lactație indusă” după 2 săpt, astfel încât reducând gradual suplimentul se poate trece la alăptare exclusivă, în aproximativ o lună.
 
Lactaţia insuficientă în cele mai multe cazuri este aparent şi apare din cauza greşelilor de punere la sân, poziţionare sau a modalității greşite de alăptare (supt la ore fixe, supturi puţine/ zi, prea scurte, nealăptare noaptea) sau din cauza tehnicii defectuoase de supt a copilului.
 
“Insuficienţa lactată adevarată este foarte rară, în caz de hipoplazie mamară, leziuni ale hipofizei unde se produc hormonii lactaţiei. Mama care pare să nu aibă lapte suficient trebuie să verifice dacă poziţia copilului la sân este corectă (să nu o doară mamelonul când suge), să alăpteze des (8-10 ori pe zi) sau să-şi golească sânii mai des, eventual să folosească un sistem de nutriţie suplimentar, să se alimenteze suficient şi echilibrat şi să bea lichide suficiente”, declară dr. Marta Mureșan, medic primar pediatru.

Metode alternative de hrănire a sugarilor în lipsa lactaţiei

Relactaţia este pentru copiii malnutriţi, copiii prematuri sau copiii cu supt slab, ineficient, mamele cu lactaţie insuficientă, copiii care refuză sânul, copiii cu nevoi speciale (Down sindrom, probleme neurologice, cardiace, defecte ale cavităţii bucale), mame cu mamelon ombilicat, plat la care copilul nu se poate ataşa corect la sân, mame cu sânul operat.
 
Alimentaţia cu cana: copilul este ţinut în poziţie semişezândă în poala mamei şi capul pe braţul mamei.
 
Alimentaţia cu paharul şi cu linguriţa: există un biberon special ce îmbină metoda alimentaţiei cu paharul cu cea cu linguriţa, având un ventil special care lasă să se scurgă doar o mică cantitate de lapte în partea de linguriţă – pahar, de unde copilul bea laptele ca şi cum ar primi din pahar sau linguriţă.
 
Alimentaţia cu degetul este o tehnică folosită la copiii cu dificultate de supt, înainte cu câteva minute de a-i oferi sânul sau ca şi completare dacă nu se obţine o ataşare corectă la sân; este o metodă propice care învaţă copilul să sugă mai eficient, dar nu înlocuieşte suptul la sân;
 
Alimentaţia cu seringa - tehnica este asemănătoare cu alimentaţia cu degetul sau se poate administra laptele din seringă cu amboul direct între buzele copilului fără să mai folosim degetul şi tubul de plastic.
 
Linia suplimentară de administrare a laptelui constă dintr-un dispozitiv special, compus dintr-un vas de plastic (se poate folosi o sticlă de biberon), în care se pune lapte de mamă muls sau lapte praf şi se leagă de gâtul mamei şi un tub subţire de plastic, care se introduce în rezervor şi celălalt capăt se lipeşte cu ajutorul unor benzi adezive de mamelon. 

Laptele de vacă, interzis sugarilor!

Marea majoritate a tipurilor de lapte praf sunt făcute din lapte de vacă sau din soia.  Laptele de vacă integral nu este sigur pentru copil, deoarece conţine proteine şi glucide în cantitate nepotrivită şi poate cauza afecţiuni grave.
 
Deşi la început laptele praf din soia a fost gândit ca o alternativă a laptelui praf din lapte de vacă pentru copiii care sunt alergici la unele proteine din laptele de vacă, dar, în prezent, este recomandat pentru orice nou-născut la termen care nu poate beneficia dintr-un motiv sau altul de laptele matern.
 
Diferenţa dintre laptele praf de soia şi cel de vacă este ca laptele din soia conţine alte tipuri de proteine (proteine din soia), iar zaharurile adăugate sunt reprezentate de sucroză şi nu de lactoză. În rest, valoarea nutritivă, conţinutul în proteine, grăsimi şi carbohidrați este acelaşi.
 
Există formule standard care pot fi administrate bebelușilor sănătoși, născuți la termen, de la naștere până la vârsta de un an, cand se poate introduce în alimentație laptele de vacă; există formule adaptate pentru primele luni de viață (vârsta I) și formule de continuare (vârsta a II-a, peste patru - șase luni).
 
Special pentru copiii născuți înainte de termen au fost create formule speciale ce pot fi date până la o greutate de patru - cinci kg.

Riscurile alimentaţiei artificiale la bebeluş

Riscurile alimentaţiei artificiale la bebeluș cuprind:
 
- copilul se poate îmbolnăvi mai frecvent de infecţii acute şi boli cronice (limfom, colită ulceroasă, celiachie etc).
 - risc de alergie la proteinele laptelui de vacă (diareea cronică, scădere în greutate, erupţii alergice).
- creşte riscul diabetului zaharat
-  bebelușul necesită suplimentare cu apă datorită încărcăturii osmotice mai mari
- creşte riscul obezităţii şi riscul supraponderalităţii şi în perioada de adult
- prepararea inadecvată a hranei creşte riscul malnutriţiei
- creşte riscul rahitismului şi al anemiei (mai ales cu administrarea laptelui de vacă, dar nici formulele cu adaos de fier nu apără de anemie, fierul fiind mai greu absorbit)
-  alimentația artificială poate produce probleme orthodentice (din cauza tetinei) şi de vorbire
-  alimentația artificială este asociată cu performanţe mai scăzute la testele de inteligenţă
- hrana se poate contamina în procesul de fabricaţie cu microelemente nocive (aluminiu, iod) şi în timpul preparării, cu bacterii
- alimentația artificială nu produce schimbări biologice în organismul mamei, nu stimulează afecţiunea, scade instinctul matern
 

 

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti