Info SănătateaTV.ro: Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara Vlad Voiculescu: Sistemul sanitar trebuie curatat de frauda si corupție, pentru beneficiul medicilor si avantajul pacientilor Condiții occidentale pentru copiii bolnavi de cancer la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” din Timisoara
Sâmbătă, 10 dec 2016      10:46
Riscurile lipsei alaptatului pentru mama si copil

Riscurile lipsei alaptatului pentru mama si copil

21 iulie 2015    
Laptele matern este hrana ideală pentru copil, fiind cea mai completă şi mai nutritivă sursă necesară copiilor până la vârsta de 6 luni.

Laptele matern - Beneficii pentru copil 

Laptele matern aduce copilului beneficii nutriţionale și pentru sănătate: anticorpi pentru întărirea sistemului imunitar şi reducerea riscului pentru eczeme.
 
De asemenea, alăptarea reduce riscul copilului de a dezvolta diverse tipuri de infecţii, eczeme şi astm bronşic, obezitate, hipertensiune arterială, diabet zaharat, dislipidemii (valori crescute ale colesterolului sau trigliceridelor) etc.
 
De asemenea, alăptarea este utilă mamei pentru refacerea după stresul sarcinii, travaliului şi naşterii, crearea unei legături afective cu copilul, reducerea riscul de cancer mamar. În plus, este cea mai rapidă şi convenabilă masură de a hrăni copilul.
 
Corpul mamei produce prolactină, hormon care pregăteşte organismul în timpul sarcinii pentru alăptare. După naştere şi extragerea placentei, prolactina produsă depinde de frecvenţa alăptării: cu cât alăptarea este mai frecventă, cu atât se secretă mai multă prolactină şi secreţia lactată creşte.
 
Alăptarea stimulează şi secreţia de occitocina, care ajută uterul să se contracte, scade hemoragia şi revenirea mai rapidă la dimensiunile de dinainte de sarcină. Aceste contracţii se simt la câteva ore după naştere şi sunt cunoscute ca dureri postpartum. Pot fi ușor inconfortabile şi se menţin pentru 1-2 zile.
 
Oxitocina stimulează şi reflexul „de curgere”, care apare imediat după începerea alăptării sau pompării. Efectul hormonilor se stabilizează după 3 luni de la naşterea copilului. În acest timp, senzaţia de plenitudine simţită în sâni începe să dispară între alăptări, însă rezerva de lapte ar trebui să se menţină în ciuda acestei modificari.
 
La început, sânii produc colostru, urmat la câteva zile de laptele tranziţional. De obicei, laptele de mamă matur este produs la 10-15 zile după naştere. Acest lapte conţine 50% lipide (grăsimi), 45% carbohidraţi (zaharuri) şi 5% proteine. Marea majoritate a carbohidraţilor reprezintă zahărul laptelui (lactoză), care favorizează absorbţia calciului la copil.
 
Cura de slăbire este mai uşor de menţinut în perioada alăptarii, însă ritmul scăderii în greutate după naştere variază. Femeile care alăpteaza au nevoie de un surplus de 500 de calorii faţă de femeile normale care au aceeaşi greutate şi înălţime, fiind cu 200 de calorii peste aportul de calorii de recomandat în timpul sarcinii.
 
Este puţin probabilă o nouă sarcină în primele 6 luni ale alăptarii exclusive (care înseamnă hrănirea copilului la cerere şi fără a utiliza alte formule de lapte, alte alimente sau apa pentru a-i suplimenta dieta).  După vârsta de 6 luni, mama ar trebui sa folosească o metodă contraceptivă pentru a evita o sarcină, indiferent dacă alăptează sau nu.

Laptele matern este alimentul ideal pentru copil

 Având o serie de avantaje pe care niciuna din alternative nu le reuneşte, laptele matern este alimentul ideal pentru copil:
-          este perfect adaptat necesităţilor nutritive ale sugarului,
-          conţine imunoglobuline umane (anticorpi) şi lizozim, ce îl fac un excelent mijloc de protectie anti-infecţioasă a sugarului al cărui sistem imunitar este încă insuficient dezvoltat,
-          conţine lactoferină, substanţă care blochează fixarea E coli de celulele mucoasei intestinale, prevenind astfel una din cele mai de temut forme de diaree la sugar,
-          este mereu proaspăt şi comod: nu necesită cheltuieli, efort de preparare, de încălzire, etc,
-          este accesibil oricui, 99% dintre femei pot alăpta dacă doresc,
-          este un aliment steril datorită faptului că nu vine aproape deloc în contact cu mediul ambiant,
-          deşi conţine mult colesterol (necesar pentru dezvoltarea creierului până la 2 ani), datorită absenţei expunerii la mediul ambiant acesta nu se oxidează, spre deosebire de colesterolul din laptele de vacă sau din formulele comerciale de lapte pentru sugari, care este oxidat,
-          copiii alăptaţi la sân se dezvoltă, în general, mai bine emoţional şi intelectual decât copiii alimentaţi artificial.
 

Alăptarea reprezintă o activitate benefică şi pentru mamă

-          mamele care alăptează sângereaza mai puţin imediat după naştere,
-          uterul acestor mame revine mai rapid şi mai complet la dimensiunile normale,
-          greutatea dinaintea gravidităţii este atinsă mai uşor şi mai repede de mamele care alăptează,
-          alăptarea constituie şi un mijloc de spaţiere a naşterilor,
-          pe termen lung, alăptarea scade riscul de cancer ovarian şi mamar,
-          alăptarea reprezintă mijlocul cel mai firesc de creare şi consolidare a legăturilor afective dintre mamă şi sugar,
-          în situaţia în care alăptarea nu este posibilă sau este contraindicată (mama suferă de tuberculoză pulmonară activă, este HIV pozitivă sau urmează tratamente citostatice etc), sugarul va fi alimentat cu o formulă de lapte praf pentru sugari
 

Atenţie la alimentarea copilului cu lapte de vacă!

Laptele de vacă reprezintă una din cauzele cele mai frecvente de anemie prin lipsa de fier la sugari din cauza, pe de o parte, a conţinutului său foarte redus de fier (doar o cincime faţă de laptele matern), iar pe de altă parte, din cauza microsângerărilor cronice intestinale ce apar ca manifestare alergică.
 
 Nu se recomandă folosirea laptelui de vacă integral ca hrană pentru sugari în timpul primului an de viaţă din cauza faptului că proteina din laptele de vacă este cauza majoră de alergie alimentară gastro-intestinală la sugari. Reacţiile alergice provocate de laptele de vacă se pot manifesta prin: diaree sau constipaţie, ulceraţii bucale, sângerări intestinale cronice, erupţii cutanate, bronşite recurente, dificultăţi de învatare.
 
De asemenea, folosirea laptelui de vacă creşte riscul de artrită reumatoidă şi carii dentare, ateroscleroză juvenilă din cauza colesterolului oxidat, diabet zaharat juvenil, acnee juvenilă, intelect redus, copilul se poate îmbolnăvi mai frecvent de infecţii acute (pneumonie, otita, diaree, etc.) şi boli cronice (limfom, colită ulceroasă, celiachie, etc.), cancer.
 
“Alimentaţia cu lapte praf şi introducerea precoce a cerealelor cresc riscul obezităţii şi riscul supraponderalităţii şi în perioada de adult, copilul are un risc crescut de a dezvolta rahitism şi anemie (mai ales administrarea laptelui de vacă, dar nici formulele cu adaos de fier nu apără de anemie, fierul din formulă fiind mai greu absorbit); din cauza folosirii tetinelor copilul poate avea probleme ortodentice şi de vorbire, malnutriţie. Lipsa alăptării şi mai ales lipsa alăptării exclusive în primele şase luni, diversificarea inadecvată sunt importanţi factori de risc pentru morbiditatea şi mortalitatea infantilă iar, pe termen lung, pentru performanţe şcolare slabe, productivitate redusă şi dezvoltare intelectuală şi socială scăzută.”, declară dr. Marta Mureșan, medic primar pediatru.
 

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti