Info SănătateaTV.ro: Cum poate afecta stresul sanatatea orala Cum poate afecta stresul sanatatea orala Cum poate afecta stresul sanatatea orala
Duminică, 11 dec 2016      09:59
Tulburarea de identitate disociativa

Tulburarea de identitate disociativa

31 iulie 2015    

Tulburarea de identitate disociativă este o dereglare de tip psihiatric în care pacientul poate dezvolta mai multe identităţi.

Subconştientul poate fi caracterizat ca produsul acţiunii unor influenţe sociale externe specifice vieţii.

Tulburarea de identitate disociativă are ca specific fragmentarea personalităţii unui individ în părţi distincte ce nu pot comunica unele cu altele, spre deosebire de o personalitate normală, care se centrează exclusiv pe problema ego-ului.

Ce înseamnă tulburarea de identitate disociativă?

Această afecţiune poartă numele şi de personalitate multiplă. În acest context, există două sau mai multe personalităţicare controleză comportamentul unei persoane.
Aceste identităţi poartă denumirea de alter egouri.
Fiecare din aceste alter egouri are propria metodă de percepere şi interacţiune cu mediul înconjurător. Una dintre identităţi preia controlul asupra comportamentului unei persoane ceea ce are ca rezultat pierderea memoriei.
 
Tulburarea de identitate disociativă afectează de opt ori mai multe femei, comparativ cu numărul bărbaţilor. O singură femeie poate dezvolta până la circa 15 identităţi distincte.
 
Există un alter ego puternic care le domină pe celelalte.
Egoul dominant le poate dicta celorlalte momentul manifestării. La cei mai mulţi pacienţi care suferă de acest sindrom identitatea lor proprie poartă numele de personalitate principală. De aceea, aceşti pacienţi par normali, de cele mai multe ori.
Se poate întâmpla ca o fată „normală” să aibă un comportament similar unui băiat sau unui bărbat de 35 de ani, după care lucrurile să revină la normal.În momentul respectiv corpul pacientului suferă modifcări de natură biologică care se manifestă prin schimbarea presiunii sângelui, a pulsului.

Tulburarea de identitate disociativă - Cauze

Studiile au demonstrat că 97% din persoanele care suferă de acest sindrom au fost supuse în perioada copilăriei unor abuzuri de natură psihică sau sexuală.
Copiii care sunt abuzaţi în mod constant tind să se detaşeze de mediul înconjurător. Aceştia se simt ca şi cum ar trăi într-o lume fantastică, abuzul nefiind perceput ca un fapt real.
Copiii trec printr-o stare numită hipnoză a sinelui, adică un fel de separare a acestora de emoţiile intense pe care le pot resimţi.
În mod subconştient, alter egoul recepţionează această traumă care iese la suprafaţă în momentul în care persoana resimte o stare de stres sever
 
Abuzul nu este singura cauză a manifestării acestui sindrom.
El se poate dezvolta şi în momentul în care copiii nu se pot recupera complet, din punct de vedere emoţional, sau când se produce o disociere a gândurilor şi emoţiilor de propria lor persoană.
Aceste gânduri disociative se grupează şi dau naştere unei vieţi separate. Furia, frustrarea sau durerea se pot reuni într-un grup emoţional, la fel ca şi fobia sau anxietatea.
Curând, toate aceste stări vor da naştere unei personalităţi cu memorie şi trasături de personalitate proprii.

Tulburarea de identitate disociativă - Simptome

 Principalele simptome ale acestei afecţiuni includ atitudini multiple, maniere sau convingeri care sunt total opuse, pierderea timpului, depersonalizare sau pierderi severe de memorie. De asemenea, în cadrul tulburării de identitate disociativă se mai pot întâlni semne precum  flashback-uri frecvente ale abuzului sau traume , fobii, dureri de cap inexplicabile sau furie bruscă sau atacuri de panică. În cazuri mai severe, halucinaţiile auditorii ale alter egoului sau inexistenţa unor legături personale sau intime pot fi semne că subiectul suferă de tulburare de identitate disociativă.

Tulburea de identitate disociativă - Tratament

Cel mai răspândit tratament este cel care se bazează pe psihoterapie. Terapeutul trebuie să construiască o relaţie de încredere cu pacientul.
 
Acest lucru îl ajută pe terapeut să ia contact cu problemele emoţionale ale pacientului pentru a putea face faţă tulburărilor disociative ale pacientului.
Una dintre metodele de tratament a acestui sindrom o reprezintă hipnoza.
Alte metode sunt terapiile complementare sau medicaţia. Tratamentul psihiatric pentru astfel de afecţiuni este intensiv şi poate dura câţiva ani.

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti