Chiar şi în cazul unei alimentaţii echilibrate, adulţii şi adolescenţii europeni nu beneficiază de un aport satisfăcător de vitamine şi minerale esenţiale pentru un trai sănătos, aceasta este concluzia specialiştilor reuniţi cu ocazia primului seminar european pe tema nutrienţilor, ce a avut loc la Madrid.
Nutrienţii sunt chimicale de care organismul are nevoie pentru a creşte. Nutrienţii organici includ carbohidraţii, grăsimile, proteinele şi vitaminele, în timp ce chimicalele neorganice pot fi considerate apa şi oxigenul. Nutrienţii sunt împărţiţi în două tipuri: macro nutrienţi (carbohidraţii, grăsimile, proteinele) şi micro nutrienţi (vitamine, minerale).
“Suplimentele nutritive sunt cheia menţinerii sănătăţii şi a unei stări generale bune la orice vârstă. Mai mult decât atât, acestea servesc ca parte integrantă a unui regim sănătos şi oferă beneficii valoroase în menţinerea sănătăţii pentru unele categorii mai vulnerabile, precum vârstnicii şi femeile însărcinate”, a afirmat Dr Felix Reiff, în cadrul seminarului.
Lipsa de vitamine duce la stări de oboseală şi slăbiciune
Conform unui studiu realizat la scară internaţională, prin care s-a investigat comportamentul alimentar a 3.500 de adolescenţi din zece ţări europene, aportul inadecvat de micronutrienţi (vitamine, minerale) este mai comun în rândul populaţiei industrializate. Toate aceste deficienţe având ca rezultat apariţia stării de oboseală, de slăbiciune şi susceptibilitate crescută la infecţii.
“Mai mult de jumătate dintre adolescenţii care au luat parte la studiu au avut niveluri ale vitaminei D mai scăzute decât nivelul optim, vitamină importantă pentru sănătatea sistemului osos. În câteva ţări europene există şi o incidenţă crescută a deficitelor de vitamina B12, în special în rândul persoanelor de peste 60 de ani”, a afirmat profesor dr. Marcela González-Gross. Prezentând alte studii internaţionale, Profesor Dr David Richardson de la Universitatea Newcastle, Marea Britanie, a subliniat că mai mult de 60 la sută dintre vârstnici prezintă un aport alimentar deficitar de vitamina D, E şi acid folic. La tinerii şi adulţii de vârstă mijlocie în schimb, s-a observat un deficit de vitamina B1, acid pantotenic şi biotină.
Performanţa cognitivă legată de aportul de nutrienţi
Pentru a întări importanţa nutrienţilor în alimentaţia noastră, cercetătorii au prezentat două studii clinice care demonstrează impactul suplimentelor de vitamine şi minerale asupra performanţelor cognitive, a stării de oboseală şi a stării de spirit. Aceste studii sugerează, astfel, faptul că îmbunătăţirea performanţei cognitive, a stării de spirit şi a nivelului de energie este posibilă prin creşterea nivelului de micronutrienţi preluaţi din suplimentarea alimentaţiei. “Dovezi rezultate din studiile epidemiologice arată că nivelurile endogene ale unei game de vitamine sunt direct proporţionale cu performanţa cognitivă şi invers proporţionale cu incidenţa demenţei şi a tulburărilor de dispoziţie” a afirmat Profesorul Kennedy.
De unde obţinem nutrienţii?
Necesarul zilnic de proteine diferă la femei şi la bărbaţi. Astfel, dacă o femeie are nevoie de 45 grame de proteine pe zi, un bărbat are nevoie de 55 grame. Aceste proteine sunt obţinute din legume, cereale, nuci, seminţe, soia şi lactate.
Carbohidraţii reprezintă principala sursă de energie, fiind împărţiţi în zaharuri simple, care se găsesc în fructe, lapte, zahăr; carbohidraţi complecşi se găsesc în cereale integrale şi în legume rădăcinoase; şi fibrele alimentare întâlnite în cereale integrale, fructe confiate şi proaspete şi în legume.
Grăsimile în exces sunt periculoase pentru sănătate deoarece cresc nivelul colesterolului, însă consumate moderat ele ajută la producerea hormonilor, refacerea ţesuturilor şi asimilarea vitaminelor. Grăsimile sunt de două tipuri: saturate şi nesaturate. Grăsimile saturate sunt de origine animală şi pot duce la apariţia bolilor de inimă, atunci când sunt consumate în exces. Grăsimile nesaturate sunt de origine vegetală şi sunt reprezentate de uleiul de măsline, ulei de floarea soarelui şi arahide.
Vitaminele sunt sintetizate de organism în mică măsură, motiv pentru care ele trebuie obţinute din alte surse. Vitamina A se obţine din morcovi, roşii, caise, piersici şi pepene galben. Vitamina C poate fi obţinută din fructe, cartofi şi legume verzi. Vitamina D este produsă de organism în urma expunerii al soare, iar din alimentaţie este obţinută din margarină, lapte, brânză şi unt. Complexul de vitamine B poate fi obţinut din nuci, seminţe, cereale şi legume. Vitamina B12 poate fi obţinută din lactate.
Mineralele precum calciu, fier, zinc, iod sunt esenţiale pentru sănătatea organismului. Calciul, necesar pentru întărirea oaselor şi a dinţilor, se găseşte în lactate, cereale, legume şi nuci. Fierul, important în formarea de globule roşii este obţinut din fructe verzi şi uscate, cereale şi legume. Zincul, important în protejarea sistemului imunitar se găseşte în brânză, seminţe, cereale şi legume verzi, iar iodul se obţine din fructe de mare şi lactate.
