Predilecţia copiilor către dulciuri este cunoscută de toată lumea. Cercetătorii au aflat că aceasta este o nevoie biologică specifică perioadei de creştere. Stafidele, alunele, nucile şi fructele uscate sunt variante sănătoase cu care putem înlocui zahărul din alimentaţia copilului.
Preferinţa copiilor pentru dulciuri este cunoscută de toată lumea. Oricând un copil va alege o prăjitură în locul unui aliment sărat sau acru. Însă, nici acum, cauza acestui comportament nu este explicată în totalitate, deşi se ştie că în primii ani de viaţă micuţul este foarte receptibil la alimentele pe care le consumă, aceasta fiind perioada în care se stabilesc preferinţele în materie de alimentaţie.
Studiile de specialitate arată că preferinţa pentru alimentele dulci este exacerbată în special în perioada de creştere. Cu toate acestea, copilul nu trebuie să fie obişnuit cu o cantitate mare de dulciuri, în special cu ciocolată, deoarece aceasta conţine cofeină şi o concentraţie mare de cacao. Există, însă, surse naturale de zahăr, mult mai sănătoase pentru micuţ. Printre aceste surse se numără fructele uscate, fructele proaspete, nucile, alunele, stafidele, care pe lângă gustul dulce şi bun pe care îl au sunt bogate şi în vitamine, minerale şi proteine.
O cercetare realizată de specialiştii americani, citaţi de BBCNewsm, arată că există o legătură directă între creşterea copilului şi preferinţa sa către sucurile dulci şi către dulciuri în general. Specialiştii au descoperit că tinerii care preferau să consume cele mai dulci alimente erau cei care se aflau într-o perioadă de creştere accelerată. Cercetătorii de la Universitatea din Washington, împreună cu cei de la Centrul de cercetare Monell, au realizat un test pentru a înţelege preferinţa copiilor pentru sucurile dulci. Aceştia au descoperit că deşi copiii iubesc dulciurile şi ar presăra zahăr peste orice aliment, această preferinţă pare a dispărea o dată cu vârsta.
Dulciurile, o necesitate biologică
Schimbarea pare a se produce în jurul vârstei de 16 ani, când pasiunea pentru dulciuri începe să slăbească în intensitate. Peste 140 de copii, cu vârsta cuprinsă între 11 şi 15 ani, au luat parte la test. Fiecare copil a trebuit să deguste şase tipuri de sucuri cu o concentraţie mare de zahăr. Pe baza acestui test, copiii au fost împărţiţi în două grupuri. La sfârşitul studiului s-au realizat teste de urină pentru a se urmări nivelul unei chimicale asociate cu dezvoltarea osoasă la copii şi adolescenţi. “Testele au urmărit obţinerea nivelului unei chimicale care se găseşte în urină, la copii atunci când oasele se află în perioada de creştere, şi la bătrâni atunci când aceştia suferă de osteoporoză”, a explicat prof. Coldwell, coordonatorul studiului.
Copiii care consumau multe dulciuri au prezentat un nivel crescut al acestei chimicale. Această descoperire a subliniat existenţa unei legături între preferinţa pentru dulciuri şi nevoia biologică. Atunci când creşterea osoasă se opreşte o dată cu înaintarea în vârstă, şi dorinţa de a consuma dulciuri începe să scadă în intensitate.
Cu ce înlocuim dulciurile?
Deşi nu putem elimina cu totul dulciurile din alimentaţia copiilor, putem încerca să le înlocuim cu alimente mai sănătoase. Zahărul poate fi înlocuit cu alimente din zahăr natural precum mierea şi fructele uscate. Acestea nu numai că asigură micuţului dulcele pe care şi-l doreşte, dar asigură şi necesarul de antioxidanţi pentru organism. O alternativă sănătoasă la prăjiturile şi biscuiţii pe care micuţii le pot consuma sunt biscuiţii integrali şi salatele de fructe cu stafide, alune şi miere.
Mierea este o importantă sursă de carbohidraţi. Ea conţine 80 la sută zahăr natural, în mare parte fructoză şi glucoză, 18 la sută apă şi 2 la sută minerale, vitamine, polen şi proteine. Datorită nivelului crescut de fructoză, mierea este mai dulce decât zahărul. Cu cât conţinutul de apă este mai mic, cu atât mai bună calitativ este mierea. Vitaminele prezente în miere sunt B6, tiamina, niacina şi anumiţi aminoacizi. În miere se găseşte calciu, cupru, fier, magneziu, potasiu şi zinc.
Nucile sunt alimente pline de proteine. De asemenea ele sunt o sursă importantă de acizi graşi, minerale şi vitamine, inclusiv antioxidanţi.
Stafidele sunt bogate în fenoli, compuşi cu efect antioxidant. Flavonoidele conţinute de stafide nu sunt afectate de procesul de uscare la care sunt supuşi strugurii, însă stafidele conţin mai puţine flavonoide în comparaţie cu strugurii.
