În general, în lume, o persoană foloseşte zilnic nouă feluri de produse cosmetice însă nimeni nu se preocupă care este compoziţia acestora. Toţi avem încredere în spiritul responsabil al producătorilor şi credem că reglementările existente şi autorităţile de control ne protejează.
Numai că realitatea este alta, reglementările sunt slabe şi uşor de dejucat, iar în produsele folosite de noi pot exista numeroase substanţe periculoase pentru sănătate. Efectele secundare dăunătoare sunt luate în seamă şi analizate serios de autorităţi doar după mulţi ani de la desfacerea în comerţ a produselor cosmetice, relatează Nepszabadsag, via Agerpres.
Vopsirea părului folosind produse cosmetice
Iren Darai a început să încărunţească de tânără, motiv pentru care cei din jurul ei i-au recomandat să-şi vopsească părul. Chiar după al doilea vopsit ea a început să audă zgomote în urechi şi să simtă o durere acută la ceafă. Era un efect secundar dăunător care apare la unele persoane în urma folosirii vopselei şi a fixativului de păr. Dar la vremea aceea femeia, vrând să arate bine, s-a mai vopsit de zece ori în următorii doi ani. Numai că simptomele s-a acutizat, iar la analize a reieşit că avea o intoxicaţie cu metale grele, prezente atât în firele de păr cât şi în vopseaua folosită de ea. De atunci, Iren Darai a verificat toate efectele secundare posibile ale produselor cosmetice, foloseşte săpun fără substanţe parfumate, nu utilizează creme pentru corp nici deodorante, iar pe Internet atrage atenţia tuturor asupra pericolelor ce se ascund în multe cosmetice.
Directivele Uniunii Europene privind produsele cosmetice
Potrivit directivelor UE privind produsele cosmetice, valabile şi în Ungaria, producătorii de cosmetice sunt răspunzători pentru experimentarea produselor lor privind eficienţa şi lipsa de nocivitate. Dacă în timpul utilizării respectivelor cosmetice apar probleme, comisia de resort a Uniunii Europene (SCCP) solicită din partea producătorului documentaţia, iar dacă se dovedeşte că produsul respectiv este dăunător, îl interzice. Din punctul de vedere al consumatorilor ar fi mai bine ca lucrurile să se desfăşoare invers, adică produsul să intre pe piaţă numai dacă se dovedeşte că nu este dăunător. Acum însă, dacă un produs devine suspect, abia peste 8-10 ani ajunge pe lista produselor interzise.
In prezent, cele mai mari modificări se produc în privinţa vopselelor de păr. Cu toate că după anii '80 mai multe vopsele au fost interzise, printre cele rămase pe piaţă multe sunt îndoielnice, având în vedere că un studiu realizat în 2001 a susţinut că printre persoanele care folosesc vopsele de păr este mai mare riscul îmbolnăvirii de cancer la vezica urinară. UE a stabilit ca producătorii să prezinte fişele cu datele de siguranţă ale substanţelor de bază ale produselor până în septembrie 2003. Dar cu toate că mulţi producători nu dispuneau de aşa ceva, produsele lor au fost interzise abia în 2006. În urma analizelor şi cercetărilor, în 2004 s-a pus problema că anumite vopsele de păr provoacă leucemie, iar SCCP a cerut noi date de la producători pentru a verifica această ipoteză. Deşi producătorii nu fac publice analizele privind eficienţa şi lipsa de nocivitate a produselor, rezultatul studiilor se poate citi pe site-ul SCCP.
Substanţele nocive din produsele cosmetice
Pe lângă coloranţi, o altă substanţă nocivă este conservantul. Producătorii de cosmetice doresc ca produsele lor să se păstreze bune măcar trei ani, adică să suporte timpul de transport, plus perioada cât stau pe rafturi nevândute. Propenul, o substanţă folosită la conservarea cosmeticelor, a fost descoperit în urmă cu zece ani în ţesuturile cu cancer la sân, de către un cercetător în oncologie. Numeroase alte cercetări au confirmat, iar altele au negat acest efect dăunător a propenului.
Parfumul din produsele cosmetice
O altă substanţă periculoasă ar putea fi parfumul. Toate cele trei substanţe enumerate pot provoca alergii, ca efecte secundare cele mai frecvente. În Ungaria, un sfert din populaţie suferă de o formă de alergie. Peste jumătate din produsele cosmetice existente conţin parfum iar pe ambalajele lor se specifică numai acest lucru nu şi compoziţia. Începând din 2005, în Ungaria, 26 din cele mai alergice substanţe trebuie specificate pe ambalaj.
Produsele "biocosmetice"
Până la aderarea la UE, în Ungaria reglementările în acest domeniu erau mult mai permisive: nu producătorii erau obligaţi să raporteze despre efectele secundare dăunătoare ale produselor lor, ci autoritatea de stat analiza respectivele substanţe, înaintea desfacerii lor pe piaţă. Dar în UE mărfurile circulă liber, iar pentru respectarea normelor unitare fiecare ţară răspunde cum poate, neexistând un control în acest sens.
În UE, ca de altfel în plan mondial, nu este reglementat ce este un produs biocosmetic. Fiecare firmă producătoare poate decide de la sine putere dacă să înscrie sau nu calificativul de bio sau natural pe produsul ei. În acest fel există cosmetice chimice, la care s-a adăugat o cantitate mică de extras de urzică, pe ambalajul cărora scrie că este un produs natural, dar există şi cosmetice, produse din substanţe provenite din surse ecologice care nu conţin urme de pesticide sau de îngrăşăminte chimice. Potrivit unui specialist în domeniul cosmeticelor, substanţele naturale pot fi şi ele la fel de toxice precum cele sintetice, mai ales dacă au fost produse, culese şi tratate chimic.
Volumul mărfurilor industriei cosmetice în lume este în valoare de 190 miliarde de euro, numai în Europa fiind de 67 miliarde de euro. Vânzările cosmeticelor înregistrează cele mai mari creşteri în America Latină şi în Europa de Est, şi anume cu circa 12,5 la sută. Îngrijirea frumuseţii este o afacere profitabilă astăzi, aşa cum o dovedeşte Francoise Mayers, nepoata fondatorului firmei L'Oreal, care cu averea sa de 18,8 miliarde de dolari este cea mai bogată femeie din lume. Un mijloc eficient de a câştiga mai mulţi bani este vânzarea produselor cosmetice în farmacii, bazat pe încrederea cumpărătorilor că farmaciile vând produse mai sigure, mai eficiente şi mai sănătoase decât un magazin de cosmetice.
