Masajul stimulează simţul tactil, acest simţul primar al corpului uman şi are un efect psihologic puternic, înlăturând tensiunea, încordarea corpului şi a minţii. Masajul poate avea scopul de a stimula sau de a calma persoana, în funcţie de ritmul, de presiunea şi de profunzimea manevrelor.
Masajul poate determina o persoană să se simtă mai energică, în formă sau să se simtă relaxată, eliberată şi somnoroasă. Masajul poate îndepărta nodulii de tensiune, înlătura stresul sau calma durerile musculare.
Masajul tip Shiatsu
Masajul tip Shiatsu se traduce literal, "exercitare de presiune asupra punctelor-cheie". Shiatsu se bazează pe principiile acupuncturii şi pe exercitarea presiunii în anumite puncte cheie, cu scopul de a elimina blocajele energetice ale organismului având efect calmant prin eliminarea durerilor musculare şi reumatice. Shiatsu are ca ţară de origine Japonia şi s-a obţinut prin combinarea tehnicilor de masaj oriental cu ştiinţa anatomiei şi fizioterapiei din medicina modernă. Principiile pe care se bazează masajul Shiatsu sunt prevenirea şi întreţinerea sănătăţii. Omul are capacitatea de a-şi reechilibra energiile organismului, iar acestea pot fi stimulate printr-un fel de presopunctura specială. Tratamentele shiatsu sunt relaxante datorită presiunii aplicate blând, iar intensitatea este ajustată în funcţie de fiecare caz în parte.
Tipuri de masaj
Masajul de relaxare este un masaj al întregului corp, care are ca scop eliminarea stresului, detoxifiere, relaxarea musculară, detensionare şi inducerea unei stări generale bune. Masajul de relaxare se efectuează în general cu uleiuri sau creme aromate, care stimulează simţurile, conform principiilor aromoterapiei.
Masajul suedez stimulează circulaţia sângelui, relaxează şi elimină stresul. Masajul clasic, numit şi suedez după originea celui care l-a creat în forma actuală, suedezul Per Henrik Link, este cea mai populară formă de masaj în Europa şi Statele Unite.
Există cinci categorii de procedee de masaj clasic sau suedez, care se efectuează cu ajutorul mâinilor: efleurajul sau netezirea (alunecări uşoare aplicate la suprafaţa corpului, de la superficial la profund), petrisajul sau frământatul (mişcări de frământare a musculaturii), fricţiunea (mişcări compresive, mai profunde decât efleurajul şi petrisajul), tapotamentul sau baterea (lovituri uşoare şi ritmice, executate cu degetele, marginile cubitale ale mâinilor, palmele sau pumnii), vibraţiile (mişcări oscilatorii ritmice, cu presiuni intermitente).
Zone şi tehnici de masaj
• Masajul facial trebuie să fie efectuat întotdeauna cu o atingere uşoară a degetelor timp de 20-25 de minute.
• Masajul spatelui implică, pentru început, manevre de alunecări lungi şi lente, pornind din zona sacrală şi continuând pe toată faţă lombară şi toracală. Apoi, se îndepărtează palmele, puţin câte puţin, lateral, alunecând la început paralel, apoi oblic, peste omoplaţi şi umeri, peste şolduri, flancuri, coaste şi pe spaţiul interscapular executându-se netezirea. Pe musculatura spatelui se execută fricţiunile, care se fac fie cu podul palmei, fie cu partea cubitala sau rădăcina palmelor. După această manevră, pe toată musculatura spatelui şi cu mai ales în lungul coloanei vertebrale, se începe manevră cunoscută sub numele de frământat. Se ia o cuta, între vârful degetelor flexate şi rădăcină mâinii, care se plimbă, din aproape în aproape, de jos în sus şi dinapoi înainte. Pot fi combinate fricţiunile cu framantatul. Cu marginile cubitale ale degetelor, în ritm alert, se execută tocatul. Pe omoplaţi şi pe părţile laterale ale toracelui aceste manevre să se fac numai cu faţa palmară a degetelor prin lovituri uşoare. Bătătoritul percutant se face cu vârful degetelor care cad perpendicular pe piele şi mai apoi, se execută bătătoritul, cu palmele întinse ori strânse "în ventuză”. Masajul spatelui se încheie cu o manevră de netezire uşoară şi prelungită.
• Masajul peretelui toracic se execută după cum urmează: se începe cu neteziri uşoare şi ritmice, mâinile alunecând de la baza toracelui, peste regiunea sternala, spre umeri, simultan sau alternativ. Se continuă cu manevre blânde spre părţile laterale ale pieptului, şi mai scurte şi mai dese, pe coaste, stern şi umeri. Se execută fricţiunile, folosindu-se marginea cubitala şi rădăcina palmelor, pe toată suprafaţa anterioară şi laterală a toracelui mai ales pe părţile musculoase. Apo, se frământă uşor, dar insistent, marginea inferioară a pectoralilor. Tocatul şi percutatul, se interzic în regiunea mămară şi a inimi.
• Masajul peretelui abdominal se efectuează după cum urmează: manevră de netezire se execută în sensul circulaţiei de întoarcere, alunecările se fac mai întâi pe zona de deasupra ombilicului, urcând peste marginea coastelor, trecan apoi lateral spre flancuri şi încheindu-se în zona subombilicala. Din zona ombilicala, palmele pornesc în sus până la coaste, le depăşesc, apoi se întorc din mişcare în sensul spaţiilor intercostale şi ajung în flancuri, spre diferenţa subombilicală.