În plină vară, părul tău îşi doreşte să fie liber şi îngrijit cu produse speciale cu filtru UV. Cu toate că vrei să te bucuri de noile achiziţii în materie de produse pentru păr, trebuie să te confrunţi mai întâi cu o problemă majoră, şi anume mătreaţa. Pielea capului tău este sensibilă iar mătreaţa te impiedică să-ţi coafezi părul aşa cum visezi.
Mătreaţa, în cele mai simple forme, nu este decât o descuamare a celulelor moarte ale pielii scalpului. Exfolierea normală este asimptomatică şi aproape insesizabilă. Formele vizibile ale dermatitei seboreice (denumire medicală pentru mătreaţă) sunt întreţinute de prezenţa unei ciuperci numite Pityrosporum ovale, întalnită în sebumul produs de scalp. Din momentul în care mătreaţa devine vizibilă şi provoacă iritaţii sau mâncărime aceasta trebuie tratată.
Formele mătreţii
Din punct de vedere medical, există două forme de mătreaţă: mătreaţă uscată şi mătreaţă grasă. Cea uscată apare îndeosebi iarna şi este mai des întâlnită. Aceasta se caracterizează prin scuame mici, care se desprind uşor şi sunt inestetice. Mătreaţa grasă provoacă iritaţii, fiind specifică scalpului seboreic. Această formă de mătreaţă apare în sezonul cald şi se caracterizează prin scuame mari, greu de îndepărtat.
Factorii declanşatori ai mătreţii
Factorii declanşatori ai mătreţii sunt: secreţia excesivă de substanţă grasă a scalpului, microorganismele fungice (în special Malassezia globosa, care există în mod normal pe pielea capului, dar şi pe faţă şi în zonele pielii cu multe glande sebacee. În mătreaţă, această ciupercă se înmulţeşte considerabil şi poate determina multiplicarea mai rapidă a celulelor pielii capului şi apariţia peliculelor), predispoziţia individuală, o reacţie alergică la unele produse cosmetice (toleranţa personală este definitorie, dar reacţia alergică poate fi declanşată şi de ingredienţii anti-mătreaţă din aceste produse), alţi factori precum regim alimentar deficitar şi dezechilibre hormonale.
Bolile provocate de mătreaţă
Dermatita seboreică este o boală cronică pe care medicii specialişti o încadrează în grupul dermatitelor, apărând pe un teren predispozant, sub influenţa anumitor factori exogeni sau endogeni, care ţin de propria noastră stare de sănătate. Dermatita seboreică se poate clasifica în funcţie de vârsta la care apare, putând surveni atât la adulţi, cât şi la sugari. Dermatita seboreică din jurul capului (scalpului) este cunoscută şi sub numele de pitiriazis. Dermatitele pot apărea la nivelul feţei, la nivelul trunchiului, în zona presternală şi în zona interscapulovertebrală. Dermatitele se localizează pe arii bogate în glande sebacee, în funcţie de aceste zone topografice având anumite aspecte clinice.
Zonele cel mai frecvent afectate de dermatită seboreică sunt zonele centrofaciale - fruntea, jumătatea mediană a frunţii, porţiunea sprâncenelor - zona intersprâncenoasă, zona periorală şi scalpul.
Tratamentul mătreţei
Tratamentul mătreţei se poate realiza printr-un şampon medicinal care se foloseşte de două ori pe săptămână, timp de două luni. Dacă în timpul tratamentului nu se observă nicio ameliorare, se administrează tratament local pe bază de soluţie cu cortizon, reductor de oxigen sau soluţii antimicotice, eliberate pe bază de reţetă medicală.
Tratatele medicale susţin că dermatita seboreică este mai frecventă la bărbaţi decât la femei.
Tratamentele sunt de obicei locale, însă în cazuri acute se prescriu şi tratamente medicamentoase orale cu derivaţi antimicotici. Tratamentul formelor clinice de mătreaţă se bazează în primul rând pe antimicotice active: bifonazol cremă, piritionat de zinc, piroctone olamine, gudron sau sulfură de seleniu. Şampoanele şi cremele sunt recomandate după ce starea pacientului este evaluată şi se face un examen alergologic. Suplimentele nutritive pe bază de zinc şi seleniu sunt recomandate pentru tratarea mătreţii, deoarece intervin în scăderea secreţiei de sebuum. Produsele de styling - fixativul, ceara, gelul şi spuma de păr determină îngrăşarea scalpului şi au acţiune iritantă asupra lui, motiv pentru care ar fi bine să le eviţi.
Cât de des ar trebui să te speli pe cap? Răspunsul este unul relativ, deoarece există produse care sunt concepute pentru spălarea zilnică a părului, în timp ce altele pot fi folosite de 2-3 ori pe săptămână. Citeşte cu atenţie instrucţiunile de utilizare şi respectă-le cu stricteţe.
Tratamente naturiste împotriva mătreţii
Printre tratamentele naturiste împotriva mătreţii se regăsesc seminţele de cimbrişor. Seminţele se lasă la înmuiat peste noapte, se pasează, iar pasta rezultată se aplică la rădăcina părului. Se lasă să acţioneze 20 de minute, apoi se îndepărtează prin spălare cu apă şi şampon. Procedura se repetă de două ori pe săptămână. O altă metodă este amestecarea sucului unei jumătăţi de lămâie cu două linguriţe de ulei de măsline sau migdale. Se masează pielea capului cu această compoziţie şi se clăteşte din abundenţă.
Una dintre cele mai eficiente căi de a înlătura mătreaţa este să foloseşti un amestec de oţet cu apă pe care să-l aplici pe pielea capului. Amestecă 2 linguriţe de oţet şi 6 linguriţe de apă, după care aplică soluţia rezultată pe pielea capului seara, înainte de culcare. Ţine capul înfăşurat într-un prosop peste noapte. Dimineaţa clăteşte iar capul cu oţet şi apă.
Câteva măsuri pentru prevenirea apariţiei mătreţii
Pentru prevenirea formării mătreţii sunt indicate frecţiile pielii capului cu infuzie din frunze de castan (60 g la un litru de apă), cu decoct din coji mărunţite de stejar şi de plop (30 g din fiecare la 1 l de apă; se fierbe 20 min, fără acoperirea vasului) sau cu ulei de ricin.
Un alt preparat împotriva mătreţii este maceratul de urzici. În 500 ml de oţet de mere se pune un pumn de frunze de urzici proaspete, care se lasă la macerat timp două săptămâni. Lichidul se “trage” apoi în sticluţe prevăzute cu dop. Se îmbibă un tampon de vată cu acest amestec şi se freacă puternic rădăcina părului, de doua ori pe săptămână.
Decoct din 3-4 linguri din rădăcină de brustur pulbere, 3-4 linguri frunze de mesteacăn marunţite şi o lingură de oţet la un litru de apă; se fierb 20 minute; se iau de pe foc şi se lasă decoctul acoperit 30 minute pentru a se răci; se strecoară; se fac frecţii locale după ce în prealabil pielea capului a fost spălată cu apă caldă şi săpun. Acest tip de tratament previne căderea părului şi îi stimulează creşterea. Totodată combate seboreea şi mătreaţa.
Mască preparată din două gălbenuşuri, o lingură de ulei de ricin şi una de alcool medicinal. Se masează rădăcina firului de păr o dată pe săptămână cu această compoziţie şi se clăteşte.
Se mai poate prepara o mască din iaurt şi zeamă de lămâie. Se freacă bine două linguri de iaurt cu două linguriţe de suc proaspăt de lămâie, se aplică la rădăcina părului şi se masează bine scalpul. Se acoperă capul şi după 30 de minute se spală părul cu şampon.
Mituri despre mătreaţă
• Numai un scalp deshidratat este predispus apariţiei mătreţii. Fals. Mătreaţa poate apărea indiferent de tipul de piele sau de cel al firului de păr.
• Stresul poate fi o cauză frecventă a apariţiei mătreţii. Acesta o agravează, dar nu o generează.
• Igiena precară provoacă şi favorizează apariţia mătreţii. Există factori ce nu pot fi controlaţi chiar dacă igiena este riguroasă.
• Mătreaţa dispare de la sine. Fals. Aceasta trebuie tratată imediat. Nu doar pentru că este inestetică, ci şi din cauză că se poate asocia în timp cu o altă afecţiune.
• Dacă folosesc mai multe persoane aceeaşi perie de păr, mătreaţa se poate transmite. Adevărat. Mătreaţa se poate transmite foarte uşor dacă mai multe persoane folosesc aceeaşi perie de păr sau aceleaşi instrumente de coafat.
• Mătreaţa este contagioasă. Malassezia se găseşte pe scalpul fiecăruia dintre noi. Uneori aceasta devine hiper-activă, generând mâncărimi şi apariţia mătreţei. Studiile clinice au arătat că peste 90% din persoanele care cred că au pielea capului uscată au, în realitate, mătreaţă.
• “Fulgii” de mătreaţă reprezintă singurul simptom al mătreţii. “Fulgii” de mătreaţă, senzaţia de mâncărime, iritaţiile şi senzaţia de piele uscată sunt toate simptome asociate mătreţii.
• Şampoanele antimătreaţă decolorează părul şi chiar degradează părul vopsit. Şampoanele antimătreaţă ce conţin piritionat de zinc nu afectează părul vopsit mai mult decat şampoanele cosmetice. Acestea pot fi folosite zilnic pentru orice tip de păr (inclusiv pentru păr vopsit sau tratat cu soluţie de permanent).
VEZI VIDEO: Emisiunea Dermatita seboreică , interviu realizat cu dr. Alice Solomon, medic specialist dermato-venerolog, GRAL Medical. Emisiunea se regaseste la Categoria Dermatologie.
