Cu toate că placenta are funcţia unei bariere, a unui scut menit să protejeze fătul de substanţele nocive pe care le acumulează organismul mamei, tot ce consumă mama, orice substanţă prezentă în sângele matern, ajunge într-o proporţie mai mică sau mai mare şi la copilul său.
Ar fi bine să mai ştii că permeabilitatea placentei este foarte selectivă, permiţând trecerea masivă a unor substituenţi şi oprind aproape total, transferul altora.
Determinarea cantitativă sau calitativă a transferului anumitor substanţe cu potenţial nociv prin placentă este dificilă, de aceea cel mai prudent este să se elimine complet din regimul de viaţă al gravidei factorii care pot fi dăunători fătului, iar dacă aceasta nu este posibil, măcar să se reducă cantitativ.
Trebuie consumate cu prudenţă sau evitate în timpul sarcinii: carnea de porc, vită, pui sau peşte şi ouăle insuficient gătite sau crude (aici intrând ouăle din coca de prăjituri sau cremele din prăjituri). Mâncarea ce conţine carne insuficient preparată, poate conţine o varietate de bacterii şi virusuri.
Alimentaţia unei gravide trebuie să excludă produsele fast-food ce conţin carne, deoarece sunt reâncălzite de mai multe ori. Acest tip de alimentaţie poate produce infecţia cu Listeria monocytogenes (o bacterie ce cauzează listerioza – boală care poate determina avortul femeilor însărcinate sau naşterea prematură, ori alte probleme serioase de sănătate.
De asemenea, mezelurile se vor consuma cu prudenţă, datorită faptului că de obicei conţin – în cantităţi crescute- sare, lipide şi aditivi.
Peştii spadă, rechinii, somnul, macroul şi tonul deţin un important depozit de metil-mercur (un metal dăunător creşterii creierului şi al sistemului nervos al copilului). Femeile însărcinate cât şi lăuzele pot consuma până la 200 g de peşte alb –ca parte înglobată în maxim 400g, amestecat cu fructe de mare sărace în mercur. De asemenea se poate consuma somon, creveţi, ton conservat şi somn.
Peştele prins în râuri, lacuri, ape curgătoare sau orice tip de apă (pescuitul recreaţional – amator- poate avea ca rezultat consumul de peşte contaminat bacterian sau cu chimicale). De aceea este indicat să verificaţi calitatea peştelui pescuit.
Produsele lactate nepasteurizate, incluzând câteva tipuri de lapte şi brânzeturi, cum ar fi brânza feta, brie (cu mucegai), roquefort (cu mucegai nobil), pateurile sau conservele de carne recongelate pot conţine nivele ridicate de Listeria. Mâncarea din conserve este mai sigură dacă a fost deja preparată.
Sucurile nepasteurizate, sucurile procurate de la comercianţi ambulanţi, pot conţine germeni incluzând Escherichia Coli (este o bacterie ce poate cauza infecţii serioase care trăieşte în mod obişnuit în tubul digestiv al oamenilor şi animalelor).
Este bine să întrebaţi înainte dacă sucurile sunt pasteurizate.
Legumele culese verzi şi coapte ulterior artificial (legumele verzi, necoapte nu sunt recomandate nimănui, nu numai femeilor gravide, care sunt într-adevăr mai susceptibile să facă infecţii datorate germenilor conţinuţi în aceste produse).
Este recomandat să se consume numai apa de la surse ce au fost verificate anterior (în nici un caz nu se va consuma apă de la fântână sau izvoare) – nici măcar de la izvoare cunoscute pentru diferite efecte curative - fără a se fierbe în prealabil.
E bine să se evite produsele alimentare ce conţin alune sau căpşuni (în timpul perioadei de graviditate se poate reduce riscul alergen la copiii susceptibili să dezvolte astfel de manifestări alergice). Depinzând şi de istoricul familial, copilul poate moşteni un anumit risc de a dezvolta alergie la anumite produse alimentare.
Înainte de a face vreo modificare în dieta personală este bine să se ceară părerea unui nutriţionist specializat în alimentaţia pe perioada sarcinii şi lăuziei referitor la posibilele preparate cu risc alergen crescut.
Pentru sănătatea mamei dar şi a copilului alcoolul, fumatul, drogurile trebuie evitate deoarece pot determina greutate mică la naştere şi malformaţii congenitale grave, inclusiv retard mental.
