Anestezia epidurală – beneficiu sau risc

Anularea durerii folosind anestezia epidurală este o opţiune în continuă creştere pentru aspirantele la titlul de mamă, aflate în travaliu. Aproape o treime din femeile care aleg să nască pe cale naturală, fac apel la acest procedeu (cel mai des întâlnit la primipare).

Metoda este foarte întâlnită in special la mamele care nasc pentru prima oară.

Pentru femeile care nasc prin cezariană, anestezia epidurală este, în mod cert, o alternativă preferabilă anesteziei generale, permiţând mamelor să îşi vadă copii imediat dupa extracţie, să îi ţină în braţe şi să îi alăpteze foarte repede.

Ce este anestezia epidurală?

În cazul anesteziei epidurale convenţionale se injectează o doză de anestezic, local, în partea de jos a spatelui pacientei, în spaţiul epidural, în jurul măduvei spinării. Acest lucru produce o anestezie a nervilor care sunt responsabili cu senzaţiile ce provin de la uter, respectiv canalul naşterii.

Din păcate, anestezicul local amorţeşte şi nervii care controlează muşchii pelvieni şi picioarele, în aşa fel încât uzând de acest tip de anestezie epidurală, gravida nu îşi poate mişca picioarele până când efectul anesteziei nu a trecut şi nu poate împinge copilul atunci când ar fi firesc să o facă.

Tipuri de anestezie epidurală folosite în spitale

Anestezia epidurală obişnuită

Odată introdus cateterul, o combinaţie de narcotice şi anestezice este administrată ori printr-o pompă sau prin injecţii periodice în spaţiul epidural. Narcoticul, cum ar fi fentanilul sau morfina, este folosit pentru a înlocui unele doze mai mari de anestezic.

Anestezia combinată epidurală/spinală

Se injectează o doza iniţială de narcotic, anestezic sau o combinaţie între cele două, sub membrana de la suprafaţă, care acopera şira spinării dar şi în interiorul spaţiului epidural. Medicul anestezist va trage acul înapoi în spatiul epidural iar în locul lui va introduce un cateter. Acest lucru permite mişcarea liberă în pat şi schimbarea poziţiilor cu ajutorul celor din jur. Dacă injecţia intratecala nu e suficientă, se poate recurge la o anestezie epidurală propriu-zisă, deoarece cateterul este deja la locul lui. După folosirea acestor medicamente, puterea muşchilor, echilibrul şi viteza de reacţie sunt reduse. În mod normal, anestezia combinată epidurală/spinală ar trebui să calmeze durerea timp de 4-8 ore.

Efectele pozitive ale anesteziei epidurale

În cazul în care ai ales varianta unei anestezii epidurale, vei reuşi să treci mai uşor peste perioada de travaliu.

În anumite situaţii, eliminarea durerii îţi va permite să te odihneşti şi să te relaxezi suficient pentru a resimţi naşterea ca pe o experienţă nedureroasa.

Riscurile induse de folosirea anesteziei epidurale

• A folosi o metoda epidurală pentru îndepărtarea durerii poate duce la o serie de intervenţii, în care o naştere, de altfel normală, poate deveni marcată de intervenţii medicamentoase intense, femeia simţind că işi pierde controlul şi autonomia.

• Deseori decizia de a avea o anestezie epidurală este luată fără a avea cunoştinţă de aceste probleme şi de posibilele riscuri pentru mamă şi copil.

• Cu toate ca medicamentele utilizate în anestezia epidurală sunt injectate în jurul măduvei spinării, cantităţi substanţiale din acestea pătrund în circulaţia sangvină a mamei şi trec prin placentă, în circulaţia copilului.

• Unul dintre cele mai comune efecte adverse este scăderea tensiunii arteriale. O femeie din opt va avea acest efect advers într-o anume măsură, şi pentru acest motiv este necesară perfuzarea bolnavei pentru a preveni problemele. O prăbuşire a tensiunii arteriale a mamei va afecta fluxul sangvin spre placentă şi va produce o scădere a disponibilului de oxigen pentru copil.

• O epidurală îţi va incetini travaliul şi vei deveni de trei ori mai susceptibilă de a ţi se administra perfuzie cu ocitocină pentru a accelera procesul.

• Al doilea stadiu al travaliului este încetinit în mod special, crescând de trei ori posibilitatea de a fi necesară utilizarea forcepsului. Dacă eşti la prima naştere s-ar putea să fii mai expusă în a face aceste complicaţii decât cele care au mai născut deja. Alegerea anesteziei epidurale poate reduce cu 50% şansa unei naşteri normale.

• Incetinirea travaliului este în parte corelată cu efectul epiduralei asupra musculaturii planşeului pelvian. Aceşti muşchi ghidează capul copilului, în aşa fel încât, să intre în canalul naşterii în poziţia corespunzătoare. Când aceşti muşchi nu funcţionează la parametrii normali, naşterea pate fi îngreunată, fapt ce va conduce la necesitatea folosirii forcepsului pentru a întoarce copilul, sau chiar la o operaţie cezariană. Folosirea anesteziei epidurale dublează şansa ta ca şi gravidă de a avea o operaţie cezariană pentru distocie (naştere grea).

• Când se foloseşte forcepsul sau când există suspiciunea unui stadiu doi prea lung, ţi se poate efectua o episiotomie – procedeu prin care perineul sau ţesuturile dintre intrarea în vagin şi anus sunt secţionate pentru a largi ieşirea şi a grăbi naşterea. Sutura acestei secţiuni este necesară şi cel mai probabil, şezutul va fi dureros doua - patru săptămâni, până când episiotomia se va vindeca.

• Alături de amorţirea uterului, epidurala anesteziază şi vezica urinară şi este posibil ca să nu urinezi, caz în care vezica urinară va fi cateterizată. Acest lucru implică trecerea unui tub prin uretră pentru a drena vezica urinară, ceea ce poate fi stânjenitor sau poate crea o senzaţie de disconfort. Alte efecte adverse ale anesteziilor epidurale variază depinzând de substanţa anestezică folosită. Pruritul sau mâncărimile generalizate pe toată pielea sunt des întâlnite atunci când anestezicul folosit este un opiaceu. Acesta poate fi mai mult sau mai puţin intens, afectând un sfert dintre femei. Morfina sau dimorfina cauzează cel mai adesea acest efect. Morfina cauzează, de asemenea, herpes oral la 15% dintre femei.

• Toate substanţele opiacee pot produce o stare generală alterată sau vomismente, deşi aceste efecte sunt mai rar întâlnite în cazul anesteziei epidurale decât în administrarea acestora intramuscular sau intravenos. Până la o treime dintre femeile cu epidurala pot avea frisoane produse de efectele anestezicului asupra sistemului de termoreglare.

• Când o epidurală a fost montată de mai mult de cinci ore, temperatura corpului tău poate creşte. Acest lucru va produce o creştere a frecvenţei cardiace, atât la tine cât şi la copil, detectabilă pe monitorul CTG.

• Tahicardia fetală (sau frecvenţa cardiacă crescută) poate fi un semn de tulburare, în timp ce temperatura crescută poate fi, de asemenea, un semn de infecţie precum chorioamniotita, care îţi afectează uterul şi copilul.

• Acest lucru poate impune o operaţie cezariană, infecţie sau investigarea copilului după naştere prin analize de sânge şi lichid cerebrospinal, mai multe zile de izolare, observare şi posibil, administrarea de antibiotice, până când rezultatele sunt disponibile.

• Complicaţiile mai puţin întâlnite în cazul în care optezi pentru o anestezie epidurală sunt:

  - puncţionarea accidentală a durei mater sau a învelişurilor măduvei spinării, care poate produce o durere de cap prelungită şi, uneori, severă (1 din 100 cazuri)
  - zone de amorţeală care dispar de obicei după trei luni (1 din 550 cazuri)
  - slăbiciune şi pierderea sensibilităţii în zonele afectate de epidurală (4-18 din 10000 cazuri) care se rezolvă, de asemenea, în trei luni.

• Complicatiile mai serioase dar mai rare sunt: lezarea permanentă a nervilor, convulsii şi dificultăţi de respiraţie şi de funcţionare a inimii (1 din 20.000 de cazuri) şi deces ce poate fi atribuit anesteziei epidurale (1 din 200.000 cazuri). Cand sunt folosite opiacee, gravida poate avea dificultăţi de respiraţie care apar la un interval de 6-12 ore după. Pentru că substanţele folosite în anestezia epidurală pot atinge la copil, concentraţii la fel de ridicate ca acelea din sângele matern, ficatul imatur al copilului va avea nevoie de o perioadă lungă de timp, uneori zile, pentru a le eliminate. Cu toate că datele actuale un sunt încă relevante, se pare că aceste substanţe au efecte considerabile asupra nou- născutului.

• Există de asemenea date care sugerează că nou nascuţii ai căror mame au recurs la anestezia epidurală pot avea dificultăţi în ceea ce priveşte alăptarea. Studiile efectuate au sugerat ca anestezia epidurală interferă cu eliberarea de ocitocina, care deşi scade lactaţia, încurajează legătura dintre mamă şi copil.