Drepturile gravidelor la locul de muncă sunt de multe ori neştiute sau chiar trecute cu vederea atât de către angajatori cât şi de viitoarele sau proaspetele mămici. Necunoaşterea acestor drepturi le face însă pe gravide să ajungă să nu beneficieze de anumite gratuităţi sau facilităţi la care ar avea acces dacă ar cunoaşte legislaţia medicală în vigoare.
Legislaţia medicală are un sector dedicat exclusiv drepturile gravidelor la locul de muncă. Este vorba despre drepturile de care beneficiază femeie gravide, femeile care abia au născut, dar şi femeile care alăptează.
Drepturile gravidelor includ atât dreptul la ore libere, dreptul la consultaţii medicale gratuite cât şi dreptul la concediu postnatal şi indemnizaţie de risc.
Legea nr. 25/2004 face parte din legislaţia medicală privind protecţia maternităţii la locul de muncă, mai explicit dreptul gravidelor la locul de muncă. De aceste drepturi beneficiază salariatele gravide şi mame, lăuze sau care alăptează, de cetăţenie română ori a unui stat membru al Uniunii Europene, care au raporturi de muncă sau raporturi de serviciu cu un angajator.
Dreptul gravidelor la concediu de risc maternal
• Concediul de risc maternal poate fi luat în următoarele situaţii: înainte de data solicitării concediului de maternitate, după data revenirii din concediul postnatal obligatoriu şi în cazul în care nu solicită concediul şi indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani sau a vârstei de trei ani – în cazul copilului cu handicap.
• Concediul de risc maternal se poate acorda în întregime sau fracţionat, pe o perioadă maximă de 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist care trebuie să elibereze un certificat medical.
• Concediul de risc maternal nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
• În timpul concediului de risc maternal gravida are dreptul la indemnizaţie de risc maternal suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat. Cuantumul indemnizaţiei este de 75 la sută din media veniturilor lunare realizate în ultimele 10 luni anterioare datei din certificatul medical.
• Eliberarea certificatului medical se face în condiţiile în care salariata s-a prezentat la consultaţii pre şi postnatale.
• Calculul şi plata indemnizaţiei de risc maternal se fac lunar de către angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna în care se acordă concediul de risc maternal.
Drepturile gravidei în baza legislaţiei medicale
1. În cazul salariatelor gravide, lăuze sau devenite proaspete mămici, care îşi desfăşoara activitatea numai în picioare sau numai în poziţia aşezat, angajatorii trebuie să le asigure acestora pauze la intervale regulate de timp şi spaţii fie pentru a se odihni în poziţia şezând, fie pentru a se plimba. Acest interval de timp este stabilit de către medicul de medicina muncii. În cazul în care locul de muncă nu permite existenţa unui spaţiu de odihnă în poziţia şezut sau a unei zone în care gravida să se plimbe, angajatorul trebuie să găsească un alt post gravidei salariate.
2. Drepturile gravidelor salariate prevăd de asemenea posibilitatea reducerii duratei de muncă, cu o pătrime, fără ca veniturile salariale să fie reduse, în cazul în care la recomandarea medicului de familie salariata gravidă nu poate îndepli un program normal de muncă (Legea nr. 25/2004, art. 13).
3. Angajatorii sunt obligaţi să plătească dispensa pentru consultaţii prenatale în limita a maximum 16 ore pe lună, în cazul în care consultaţiile se pot efectua numai în timpul programului de lucru. Acordarea de dispensă nu trebuie să diminueze drepturile salariale ale gravidei.
4. Salariatele gravide au obligaţia de a efectua minimum 42 de zile de concediu postnatal, pentru protecţia sănătăţii lor şi a copilului.
5. Salariatele care alăptează trebuie să beneficieze de două pauze de câte o oră, în timpul programului de lucru, pentru alăptare până ce copilul împlineşte vârsta de un an. La cererea mamei, pauzele pentru alăptat pot fi înlocuite cu reducerea programului de lucru cu două ore.
6. Salariatele gravide nu trebuie să fie obligate să practice servicii în ture de noapte. În cazul în care salariata lucrează de noapte însă solicită transferul la zi acest lucru se poate face cu menţinerea salariului de baza brut lunar. Trecerea la tura de zi trebuie să fie însoţită de un document medical în care este menţionată perioada în care sănătatea acesteia este afectată de munca de noapte. Dacă transferul nu este posibil dreptul gravidei este de a beneficia de concediu şi indemnizaţie de risc maternal.
Angajatorului îi este interzis să înceteze raporturile de muncă cu:
• salariatele gravide, din motive care au legătură directă cu starea lor
• cu salariatele care se află în concediu de risc maternal
• cu salariatele care se află în concediu de maternitate
• cu cele care se află în concediu pentru creşterea copilului până la vârsta de doi ani, respectiv trei în cazul copiilor cu handicap
• cu salariatele care se află în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la şapte ani, sau de până la 18 ani în cazul copiilor cu handicap.
Interdicţia se extinde o singură dată cu până la şase luni după revenirea salariatei în unitate.
În cazul în care salariatele consideră că raporturile de muncă au încetat din motive legate de starea lor, ele au dreptul de a contesta în termen de 30 de zile decizia angajatorului. Acţiunea în justiţie este scutită de taxa judiciară de timbru şi de timbru judiciar.
Angajatorul care a încetat raportul de muncă sau de serviciu cu o salariată gravidă, lăuză sau devenită proaspătă mămică, trebuie ca în şapte zile să transmită o copie a comunicării deciziei către salariată, către sindicat sau către reprezentanţii salariaţilor din unitate. Copia trebuie însoţită de documente care să justifice hotărârea luată.
