Primele propoziții pe care le auzi din gura până mai atunci doar zâmbitoare sau tristă a celui mic sunt ca o mare schimbare în devenirea omenirii. Orice nuanță, orice poate fi interpretat dincolo de mesajul strict: „Mamă, vreau apă“ sau „Tată. vreau în parc cu bicicleta“ este pentru părinți o adevărată ocupație, cum ar fi datul cu aspiratorul sau mersul la servici. Și într-adevăr rolul tău ca părinte este să încurajezi dezvoltarea vocabularului citindu-i povești, vorbindu-i sau jucând împreună jocuri de cuvinte.

În jur de un an: primele cuvinte adevărate

După ce până la 5 luni gângurește, la 9 luni chiar bolborosește și articulează câte o silabă, zicând tata, mama sau papa, la 10 luni începe să spună primul cuvâtnt, după un an îți transmite chiar mesaje clare. Astfel, sfârșitul unui cuvânt transmite mesajul întregului cuvânt: „Zut“ de la „căzut“, „Nu asta“ de la „Nu vreau asta“. Fiecare copil inventează propriile cuvinte în funcție de centrele de interes. Nu pronunță prea bine la început, nu utilizează decât o silabă în cea mai mare parte a timpului. Dar, spre deosebire de etapele celelalte, folosește propriile cuvinte pe care le pronunță voluntar pentru a produce un sens și a se face cunoscut

Rolul tău de părinte: Ascultă-l atent și repetă cuvântul (pronunțându-l corect) pentru a-i arăta că l-ați înțeles. Puteți să traduceți propriile cuvinte folosind fraze simple: „Da, ai mâncat chiar tot!“, „Dacă ești de acord, ne jucăm cu ursul Moș Martin“. Răspunde curiozității lui, iar atunci când arată un obiect anume spune-i cum se cheamă acel obiect, dar nu îl obliga să repete acel cuvânt pentru că poate fi mult prea obositor.

Între 14 și 18 luni evoluția lui nu pare spectaculoasă pentru că vocabularul lui nu se îmbogățește spectaculos

Copilul chiar mai uită câte un cuvânt pe care l-a învățat. Dar, chiar dacă nu se exprimă pe măsură, el memorează tot mai multe cuvinte tocmai fiindcă este foarte curios. Vei observa că la 18 luni va pronunța de la șapte la zece noi cuvinte în fiecare zi.

Rolul tău de părinte: Nu îl forța să spună cu orice preț un cuvânt. Dacă simte o presiune din partea ta va învăța mai încet. Dacă lui îi place să te asculte, mai bine citește-i o poveste, uită-te împreună cu el la diverse imagini, să imitați zgomotele pe care le fac diverse animale.

Între 18 luni și doi ani: spune prima lui frază

De la un an jumătate este în stare să formeze primele sale fraze. Chiar dacă știe deja 200 de cuvinte nu va folosi în exprimare decât 50. Rolul tău de părinte: În timpul dialogurilor, reformulează frazele într-un mod corect nu pentru a-i arăta cu aroganță că știi mai bine, dar pentru a-i arăta că ai înțeles bine. Nu vorbii ca el, dar nici nu-l critica și nu îl obliga să spună cuvintele în mod corect.

Între 2 și 3 ani: se afirmă prin conversație

De la doi ani, un copil poate construi fraze din trei cuvinte. Dacă îi spui: „Vino să îți dau eșarfa“, va răspunde: „Nu iau eșarfa“. Deja a intrat în zodia lui „Nu“, care îl va ajuta să fie o personalitate printre ceilalți. Dar, poate și mai important, este cuvântul „Eu“ pe care începe să îl folosească de la 3 ani și prin care este diferit de „tu“ și de „ei“

Rolul tău de părinte: Ascultă-l cu atenție în continuare. Încă îi ia mult timp pentru a formula o frază, dar răbdarea este- nu-i așa?- o calitate importantă. După aceea... fiecare cu stilul lui

La 3 ani, unii copii vorbesc foarte puțin.

Alții ajung să îi suprasatureze pe părinți de cuvinte. Atunci rolul tău este de moderator și de a-l face să înțeleagă că limbajul este un schimb.

Rolul tău de părinte: Nu vă îngrijorați de diferențele între copiii de aceeași vârstă. Unii au un dar mai mare pentru cuvinte încă de la început, alții sunt mai introvertiți, observă mai mult. Odată ce va intra în colectivitate este foarte posibil să ardă etapele!

Sursa: Revista Ioana Visul Copiilor, octombrie 2009