Info SănătateaTV.ro: Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj-Napoca a implementat un sistem informatic integrat pentru laboratorul de radiologie OMS: 1 din 8 decese in intreaga lume este cauzat de aerul poluat; acesta afecteaza 80% dintre persoanele care locuiesc in orase Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj-Napoca a implementat un sistem informatic integrat pentru laboratorul de radiologie OMS: 1 din 8 decese in intreaga lume este cauzat de aerul poluat; acesta afecteaza 80% dintre persoanele care locuiesc in orase Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj-Napoca a implementat un sistem informatic integrat pentru laboratorul de radiologie OMS: 1 din 8 decese in intreaga lume este cauzat de aerul poluat; acesta afecteaza 80% dintre persoanele care locuiesc in orase
Joi, 08 dec 2016      18:04

Antibioticele pierd teren în fața bacteriilor

23 august 2010    

Enzima NDM1 este o enzimă “la modă”, spune conf. dr. Irina Codiță, medic primar microbiolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare “Cantacuzino”. Domnia sa a declarat, pentru SănătateaTV, că bacteriile rezistente la antibiotice au devenit o problemă de sănătate publică prioritară. “Enzima NDM1, din categoria este doar una dintre miile de enzime pe care bacteriile le pot elabora”, a precizat conf. dr. Irina Codiţă. Mai mult decât atât, conf. dr. Irina Codiţă atrage atenţia că  bacteriile care posedă enzime ce dezactivează antibioticele, se multiplică în prezența antibioticelor. Bacteriile rezistente sunt astfel selectate prin administrarea antibioticelor, in defavoarea bacteriilor sensibile, care mor in prezenţa antibioticelor. În acest fel, antibioticele câştigă teren, completează conf. dr. Irina Codiţă.

Locul în care se dezvoltă aceste bacterii poate fi organismul uman, mediul sau unitățile spitalicești. Acestea din urmă sunt cele mai frecvente habitate pentru bacterii, explică conf. dr. Irina Codiţă, amintind  secțiile de chirurgie, reanimare sau de terapie intensivă. “Aici sunt internați pacienții cu cele mai grave probleme de sănătate, cu un sistem de apărare deficitar, care sunt foarte sensibili la infecţii şi constituie surse de răspândire a microbilor”, a declarat conf. dr. Irina Codiţă. 

Cu toate acestea, este falsă ipoteza că toate infecțiile cu astfel de bacterii reprezintă exclusiv o culpă medicală. “Din totalitatea infecțiilor, doar o treime se pot evita, restul fiind produse de flora pacientului”, susţine conf. dr. Irina Codiţă

În combaterea acestor bacterii rezistente la antibiotice se poate interveni, cu dificultate, cu arsenalul terapeutic reprezentat de antibiotice. Însă, “dacă nu conservam acest arsenal de antibiotice, de care dispunem acum, în timp, acesta va deveni ineficient”, atenționează conf. dr. Irina Codiţă, exemplificând situațiile în care medicii, pentru a se acoperi, prescriu antibiotice în tratamentul unei infecții virale, fără a fi necesar. În acest mod, antibioticele selectează bacteriile rezistente acestea rămân în organism și, mai târziu, creează probleme grave de sănătate, explică conf. dr. Irina Codiţă.

 

Ca măsuri de profilaxie, dar şi de evitare a răspândirii afeţiunilor, se recomandă ca pacientul bolnav să fie izolat, iar personalul medical să acţioneze cu maximă prudenţă pentru a nu se contamina cu bacterii rezistente.

Tot din categoria bacteriilor rezistente la antibiotice fac parte și staphylococcus aureus, care prezintă rezistență la meticilină, unii bacili gram negativi, care acționează asupra penicilinei și a cefalosporinelor, susţine conf. dr. Irina Codiţă.

Conferinta medicilor pneumologi rezidenti