Alimentaţie

Clinica Academica derulează un program de consiliere psihologică pentru reducerea şi menţinerea greutăţii corporale. Programul, conceput în urmă cu 5 ani, este susţinut în cadrul Centrului Medical Academica de psihologul Liudmila Minea.
Programul de consiliere pentru slăbit se adresează pacienţilor obezi care, deşi cunosc principiile unei diete şi a unei vieţii sănătoase, nu reuşesc să-şi păstreze în timp rezultatele dorite.
Consilierea psihologică pentru slăbit se bazează atât pe tehnici cognitiv-comportamentale, cât şi pe tehnici de psihoeducaţie.
« Clinica Academica, prin programul de consiliere pentru slăbit se adresează pacienţilor supraponderali sau obezi care au o motivaţie intrinsecă pentru a slăbi», ne-a explicat psihologul Liudmila Minea.
Înaintea de a fi incluşi în program, pacienţii participă la un protocol iniţial. Acesta se desfăşoară asemenea unui interviu în care aceştia relatează situaţiile care au determinat creşterea greutăţii corporale, care sunt alimentele pe care le consumă, dar şi care sunt activităţile lor zilnice. « Important este ca, pe baza acestui interviu, să surprindem dacă pacientul are sau nu o tulburare de alimentaţie », a declarat Liudmila Minea, psiholog la Centrul Medical Academica.
Consilierea psihologică pentru slăbit este concepută în două etape. În prima fază, cea de slăbire propri-zisă, pacientul este urmărit cu ajutorul unui program de monitorizare. Acesta ţine un jurnal alimentar, dar şi un jurnal în care descrie situaţiile de risc.
« Este foarte important ca, în această etapă, pacientul să-şi monitorizeze activităţile, deoarece pe baza jurnalului se face personalizarea programului de consiliere », a precizat psihologul Liudmila Minea. În această etapă şedinţele psiholog-pacient se desfăşoară de două ori pe lună.
A doua etapă a programului constă în stabilizarea pacientului. Este momentul în care şedinţele de consiliere psihologică se desfăşoară doar o dată pe lună.
 

Ing. Chimist Ştefan Manea, director general Hofigal

Alimentaţia are un rol esenţial în tratarea şi prevenirea bolilor digestive. Alimentaţia industrializată, cu un conţinut bogat în substanţe nocive, duce la agravarea afecţiunilor de tip digestiv. Dincolo de alimentaţie, stilul de viaţă este la fel de important.

Pentru succesul terapeutic al bolilor digestive, ing. Chimist Ştefan Manea recomandă administrarea de suplimente nutritive. Astfel, Uleiul de Peşte sau Uleiul de Cătină pot ajuta organismul în lupta cu disconforturile produse de o digestie dificilă.

Suplimentele nutritive pot fi folosite atât de copii cât şi de gravide, neprezentând efecte adverse. Suplimentele alimentare marca Hofigal completează dieta, aducând organismului aportul necesar de aminoacizi, vitamine şi minerale.

Cristian Mărgărit, Consultant în Nutriţie şi Fitness

Adoptarea unei diete vegetariane constituie o opţiune luată în calcul din ce în ce mai frecvent, de către multe persoane. Subiectul alimentaţiei vegetariene antrenează însă şi multe polemici. Unii specialişti susţin că o astfel de dietă este mai sănătoasă şi benefică în multe afecţiuni cronice, în timp ce alţii afirmă că poate determina carenţe nutriţionale.

Cristian Mărgărit, consultant în nutriţie şi fitness, ne furnizează informaţii utile despre alimentaţia vegetariană, ce ar trebui să consumăm şi ce este indicat să evităm, pentru a avea o alimentaţie echilibrată, bogată în nutrienţi.

Soia se regăseşte în multe meniuri vegetariene. Cristian Mărgărit ne atrage atenţia asupra faptului că majoritatea produselor pe bază de soia din comerţ sunt însă industrializate şi ca urmare a acestui proces, proteinele de soia sunt însoţite de o serie de toxine şi reziduuri chimice.

Potrivit rezultatelor unui studiu, soia afectează şi fertilitatea masculină, unii specialişti atribuindu-i chiar numele de „pastila anticoncepţională vegetală”. Cristian Mărgărit recomandă, în schimb, asigurarea aportului de proteine din alimente precum: fasole, mazăre, linte, ciuperci, nuci, alune, seminţe şi de asemenea, evitarea excesului de carbohidraţi, care conduc la depozitarea kilogramelor în plus. Succesul dietei vegetariene este oferit de diversitatea de alimente, alegerea unor surse variate de proteine, grăsimi, vitamine şi minerale, necesare organismului.
 

Prof. dr. Pavel Chirilă

Potrivit OMS, aditivii alimentari sunt substanţe care se folosesc la prepararea unor produse alimentare în scopul ameliorării calităţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. Sunt substanţe chimice împărţite în 24 de categorii şi adăugate în diverse produse alimentare pentru a le îmbunătăţi aspectul, gustul sau a le prelungi termenul de valabilitate. Litera "E" simbolizează faptul că au fost testate minim 6 ani si atestate la nivel european. Numărul care însoţeşte notaţia acestor aditivi marchează ordinea cronologică în care au fost descoperiţi. Cu toate acestea, eticheta produselor trebuie cercetată foarte bine înainte de consumarea produsului respectiv şi E-urile prezente confruntate cu lista celor care afectează cel mai grav organismul. Prof. dr. Pavel Chirilă aminteşte în prima parte unele dintre cele mai întâlnite tipuri de aditivi: benzoatul de sodiu – care se găseşte în băuturile răcoritoare – şi aspartamul, E951 – folosit ca îndulcitor în băuturile carbogazoase şi în guma de mestecat.

Aditivi alimentari E-uri - Recomandări - Partea a II-a

Prof. dr. Pavel Chirilă ne recomandă să fim atenţi la etichetele şi denumirile date de producători aditivilor, deoarece se încearcă "păcălirea" consumatorilor cu denumiri precum "arome identic naturale", denumire ce nu există şi nu este corectă, fiind doar un mod de a ocoli precizarea E-urilor conţinute de produsul respectiv. Se recomandă consumul de alimente naturale şi certificate ecologic care sunt atât sănătoase, dar şi sigure pentru organism. În România doar 6 clase de alimente sunt declarate ecologice: caşcaval, lapte, brânză, ouă, vin, pâine, ciocolată, suc de mere, ceaiuri, nefiind până acum prezente alimente ca peştele sau carnea. O altă categorie de alimente asupra căreia se atrage atenţia este cea care priveşte produsele din soia, un element natural foarte benefic atâta timp cât nu este modificat genetic, dar şi a „laptelui” din soia care nu trebuie considerat substitut al laptelui natural.

Aditivi alimentari (E-uri) - Termeni şi definiţii - Partea I

Prof. dr. Pavel Chirilă, medic primar medicină internă

În acest episod al serialului despre E-uri se încearcă evidenţierea unei posibile relaţii dintre consumul de alimente aditivate şi apariţia unor tipuri de cancer. D-nul profesor Pavel Chirilă aminteşte aici descoperirea făcută de Clinica de Oncopediatrie din Dusseldorf care a publicat pe proprie răspundere o listă de 50 de E-uri cancerigene. De asemenea, mai este menţionat cu această ocazie şi Institutul de Studii pentru Interesul Public din America de Nord care şi-a rezervat activitatea studiului aspartamului, asociindu-l la sfârşitul cercetărilor cu nu mai puţin de 51 de boli, dintre care multe tipuri de cancer, cum ar fi cel de colon sau de sigmoid. Pe lângă aceste aspecte, s-a mai demonstrat că aditivii alimentari sunt responsabili de incidenţa multor alergii. Din nefericire, acţiunea aditivilor asupra organismului uman se realizează treptat, iar efectele se observă abia după o perioadă îndelungată de timp, îngreunând astfel cercetările în domeniu şi luarea unor măsuri imediate. Prof. dr. Pavel Chirilă recomandă consumarea unor alimente naturale pentru acumularea în organism de vitamina C sau de calciu şi nu administrarea de tablete care, prin natura lor artificială împiedică absorbţia firească de substanţe benefice.

Aditivi alimentari E-uri - Recomandări - Partea a V-a

Prof. dr. Pavel Chirilă, medic primar medicină internă

Consumul pe termen lung de produse alimentare aditivate sintetic provoacă distrugerea sistemului imunitar, precum şi o serie de tumori maligne şi benigne. Conform dr. Pavel Chirilă, E-urile nocive sănătăţii se împart în cinci categorii şi anume: cele mai periculoase adaosuri cancerigene; adaosuri foarte cancerigene; adaosuri periculoase; adaosuri potenţial toxice; adaosuri suspecte. În prima categorie se înscriu E 330 acid citric sau sarea de lămâie prezent în majoritatea băuturilor răcoritoare, dulciuri, amestecuri de condimente pentru semipreparate cum sunt conservele, pastele de tomate, compoturile, muştarul sau branzeturile, E 621 glutamat monosodic folosit în sosuri şi supe concentrate şi conservantul E 211 benzoat de sodiu, toate interzise în SUA şi Europa occidentală, dar nu şi la noi. În această parte e serialului despre aditivii alimentari d-nul Dr. atrage atenţia asupra conţinutului de E-uri mezelurilor. În producţia de salamuri, crenvurşti şi şuncă se utilizează foarte des astăzi azotaţi şi azotiţi, care, consumate în mod regulat, pot duce la apariţia cancerului de tub digestiv. De asemenea, foarte periculoşi sunt şi coloranţii utilizaţi pentru obţinerea culorii muştarului sau cei din pâine. În cazul pâinii se mai vorbeşte şi despre ameninţarea pe care o constituie pâinea albă. Cercetătorii au demonstrat că există o corespondenţă între incidenţa cazurilor de consum regulat de pâine albă şi boli grave precum cancerul de colon sau cel de sigmoid.

Prof. dr. Pavel Chirilă, medic primar medicină internă

Potrivit OMS, aditivii alimentari sunt substanţe care se folosesc la prepararea unor produse alimentare în scopul ameliorării calităţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. Sunt substanţe chimice împărţite în 24 de categorii şi adăugate în diverse produse alimentare pentru a le îmbunătăţi aspectul, gustul sau a le prelungi termenul de valabilitate. În această a doua parte a materialului despre aditivii alimentari, prof. dr. Pavel Chirilă atrage atenţia asupra unor E-uri foarte dăunătoare pe care le întâlnim în viaţa noastră cotidiană şi ne avertizează asupra tipului de efecte pe care le au E-urile: efectele toxice ale aditivilor alimentari se manifestă în timp îndelungat, iar cele alergice într-un timp foarte rapid. Dintre alimentele dăunătoare consumate de noi zilnic, margarina, supele concentrate şi zahărul prezintă cel mai mare pericol deoarece marea parte a ingredientelor lor nu sunt de provenienţă naturală, ci sunt fabricate chimice, motiv pentru care de multe ori generează boli foarte grave. Spre exemplu, consumul regulat de zahăr poate duce la diabet, pancreatită cronică sau cancer de tub digestiv.

Aditivi alimentari E-uri - Efecte nocive - Partea a III-a

Serialul „Tulburările de alimentaţie şi de greutate”. Episodul II "Tratament"

Conf. univ. dr. Oltea Joja, psiholog clinician la Institutul C.I. Parhon.

Emisiunea tratează aspecte precum momentul optim pentru aplicarea tratamentului, simptomatologia tulburărilor, investigaţiile necesare, precum şi cele mai eficiente metode de tratament. Durata tulburării este esenţială în garantarea eficacităţii tratamentului, afirmă conf. univ. dr. Oltea Joja, adăugând că există un prag de 3-4 ani după care dificultăţile de vindecare cresc, fără a mai menţiona faptul că o anorexie ce durează mai mult de 4 ani poate avea consecinţe somatice grave. Tratamentul anorexiei şi bulimiei constă cel mai adesea din şedinţe de psihoterapie – programe cognitiv-comportamentale, iar de curând în medicină s-a instituit şi terapia interpersonală cu efecte benefice vizibile. Ca parte a tratamentului medicamentos în anorexie şi bulimie se remarcă antidepresivele.

Tulburări de alimentaţie şi greutate - Cauze şi riscuri - Partea I

Serialul „Tulburările de alimentaţie şi de greutate”. Episodul I "Cauze şi riscuri"

Conf. univ. dr. Oltea Joja, psiholog clinician la Institutul C.I. Parhon

"Tulburări de alimentaţie şi greutate: cauze şi riscuri" ne permite o trecere în revistă a factorilor de risc, menită să clarifice chestiunile legate de predispoziţie tinerelor faţă de aceste tulburări de alimentaţie. Conf. univ. dr. Oltea Joja afirmă că pot exista anumiţi markeri biologici care, pe fondul vulnerabilităţii intrafamiliale să ducă la tulburări de alimentaţie. Cauzele anorexiei şi bulimiei rezidă însă de cele mai multe ori în factorii psihologici – se ştie că există o vulnerabilitate psihică la vârsta adolescenţei, când tinerele tind să imite modelele de pe catwalk sau chiar pe mama lor care poate fi exagerat de preocupată de o siluetă suplă. Mass-media pot alcătui în egală măsură o cauză psiho-socială, impactul modei, impunerea unui ideal feminin contribuind la dezvoltarea tulburărilor de alimentaţie la tinerele femei. Simptomele tulburărilor de alimentaţie şi greutate se asociază adesea cu depresia majoră, de multe ori acestea debutând împreună. Semnele anorexiei sunt date de efectul pe care îl au dietele stricte: amenoreea, pierderea în greutate, obsesivitatea cu privire la siluetă, iar cele ale bulimiei de comportamente compensatorii: vomisment, abuz de laxative şi diuretice, diete, exerciţiu fizic repetat. Riscurile implicate de anorexie şi bulimie consta în modificări somatice – metabolice, endocrine – şi psihologice.

Tulburări de alimentaţie şi greutate - Tratament - Partea a II-a