Alimentaţie

Prof. dr. Pavel Chirilă

Potrivit OMS, aditivii alimentari sunt substanţe care se folosesc la prepararea unor produse alimentare în scopul ameliorării calităţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. Sunt substanţe chimice împărţite în 24 de categorii şi adăugate în diverse produse alimentare pentru a le îmbunătăţi aspectul, gustul sau a le prelungi termenul de valabilitate. Litera "E" simbolizează faptul că au fost testate minim 6 ani si atestate la nivel european. Numărul care însoţeşte notaţia acestor aditivi marchează ordinea cronologică în care au fost descoperiţi. Cu toate acestea, eticheta produselor trebuie cercetată foarte bine înainte de consumarea produsului respectiv şi E-urile prezente confruntate cu lista celor care afectează cel mai grav organismul. Prof. dr. Pavel Chirilă aminteşte în prima parte unele dintre cele mai întâlnite tipuri de aditivi: benzoatul de sodiu – care se găseşte în băuturile răcoritoare – şi aspartamul, E951 – folosit ca îndulcitor în băuturile carbogazoase şi în guma de mestecat.

Aditivi alimentari E-uri - Recomandări - Partea a II-a

Prof. dr. Pavel Chirilă ne recomandă să fim atenţi la etichetele şi denumirile date de producători aditivilor, deoarece se încearcă "păcălirea" consumatorilor cu denumiri precum "arome identic naturale", denumire ce nu există şi nu este corectă, fiind doar un mod de a ocoli precizarea E-urilor conţinute de produsul respectiv. Se recomandă consumul de alimente naturale şi certificate ecologic care sunt atât sănătoase, dar şi sigure pentru organism. În România doar 6 clase de alimente sunt declarate ecologice: caşcaval, lapte, brânză, ouă, vin, pâine, ciocolată, suc de mere, ceaiuri, nefiind până acum prezente alimente ca peştele sau carnea. O altă categorie de alimente asupra căreia se atrage atenţia este cea care priveşte produsele din soia, un element natural foarte benefic atâta timp cât nu este modificat genetic, dar şi a „laptelui” din soia care nu trebuie considerat substitut al laptelui natural.

Aditivi alimentari (E-uri) - Termeni şi definiţii - Partea I

Prof. dr. Pavel Chirilă, medic primar medicină internă

În acest episod al serialului despre E-uri se încearcă evidenţierea unei posibile relaţii dintre consumul de alimente aditivate şi apariţia unor tipuri de cancer. D-nul profesor Pavel Chirilă aminteşte aici descoperirea făcută de Clinica de Oncopediatrie din Dusseldorf care a publicat pe proprie răspundere o listă de 50 de E-uri cancerigene. De asemenea, mai este menţionat cu această ocazie şi Institutul de Studii pentru Interesul Public din America de Nord care şi-a rezervat activitatea studiului aspartamului, asociindu-l la sfârşitul cercetărilor cu nu mai puţin de 51 de boli, dintre care multe tipuri de cancer, cum ar fi cel de colon sau de sigmoid. Pe lângă aceste aspecte, s-a mai demonstrat că aditivii alimentari sunt responsabili de incidenţa multor alergii. Din nefericire, acţiunea aditivilor asupra organismului uman se realizează treptat, iar efectele se observă abia după o perioadă îndelungată de timp, îngreunând astfel cercetările în domeniu şi luarea unor măsuri imediate. Prof. dr. Pavel Chirilă recomandă consumarea unor alimente naturale pentru acumularea în organism de vitamina C sau de calciu şi nu administrarea de tablete care, prin natura lor artificială împiedică absorbţia firească de substanţe benefice.

Aditivi alimentari E-uri - Recomandări - Partea a V-a

Prof. dr. Pavel Chirilă, medic primar medicină internă

Consumul pe termen lung de produse alimentare aditivate sintetic provoacă distrugerea sistemului imunitar, precum şi o serie de tumori maligne şi benigne. Conform dr. Pavel Chirilă, E-urile nocive sănătăţii se împart în cinci categorii şi anume: cele mai periculoase adaosuri cancerigene; adaosuri foarte cancerigene; adaosuri periculoase; adaosuri potenţial toxice; adaosuri suspecte. În prima categorie se înscriu E 330 acid citric sau sarea de lămâie prezent în majoritatea băuturilor răcoritoare, dulciuri, amestecuri de condimente pentru semipreparate cum sunt conservele, pastele de tomate, compoturile, muştarul sau branzeturile, E 621 glutamat monosodic folosit în sosuri şi supe concentrate şi conservantul E 211 benzoat de sodiu, toate interzise în SUA şi Europa occidentală, dar nu şi la noi. În această parte e serialului despre aditivii alimentari d-nul Dr. atrage atenţia asupra conţinutului de E-uri mezelurilor. În producţia de salamuri, crenvurşti şi şuncă se utilizează foarte des astăzi azotaţi şi azotiţi, care, consumate în mod regulat, pot duce la apariţia cancerului de tub digestiv. De asemenea, foarte periculoşi sunt şi coloranţii utilizaţi pentru obţinerea culorii muştarului sau cei din pâine. În cazul pâinii se mai vorbeşte şi despre ameninţarea pe care o constituie pâinea albă. Cercetătorii au demonstrat că există o corespondenţă între incidenţa cazurilor de consum regulat de pâine albă şi boli grave precum cancerul de colon sau cel de sigmoid.

Prof. dr. Pavel Chirilă, medic primar medicină internă

Potrivit OMS, aditivii alimentari sunt substanţe care se folosesc la prepararea unor produse alimentare în scopul ameliorării calităţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. Sunt substanţe chimice împărţite în 24 de categorii şi adăugate în diverse produse alimentare pentru a le îmbunătăţi aspectul, gustul sau a le prelungi termenul de valabilitate. În această a doua parte a materialului despre aditivii alimentari, prof. dr. Pavel Chirilă atrage atenţia asupra unor E-uri foarte dăunătoare pe care le întâlnim în viaţa noastră cotidiană şi ne avertizează asupra tipului de efecte pe care le au E-urile: efectele toxice ale aditivilor alimentari se manifestă în timp îndelungat, iar cele alergice într-un timp foarte rapid. Dintre alimentele dăunătoare consumate de noi zilnic, margarina, supele concentrate şi zahărul prezintă cel mai mare pericol deoarece marea parte a ingredientelor lor nu sunt de provenienţă naturală, ci sunt fabricate chimice, motiv pentru care de multe ori generează boli foarte grave. Spre exemplu, consumul regulat de zahăr poate duce la diabet, pancreatită cronică sau cancer de tub digestiv.

Aditivi alimentari E-uri - Efecte nocive - Partea a III-a

Serialul „Tulburările de alimentaţie şi de greutate”. Episodul II "Tratament"

Conf. univ. dr. Oltea Joja, psiholog clinician la Institutul C.I. Parhon.

Emisiunea tratează aspecte precum momentul optim pentru aplicarea tratamentului, simptomatologia tulburărilor, investigaţiile necesare, precum şi cele mai eficiente metode de tratament. Durata tulburării este esenţială în garantarea eficacităţii tratamentului, afirmă conf. univ. dr. Oltea Joja, adăugând că există un prag de 3-4 ani după care dificultăţile de vindecare cresc, fără a mai menţiona faptul că o anorexie ce durează mai mult de 4 ani poate avea consecinţe somatice grave. Tratamentul anorexiei şi bulimiei constă cel mai adesea din şedinţe de psihoterapie – programe cognitiv-comportamentale, iar de curând în medicină s-a instituit şi terapia interpersonală cu efecte benefice vizibile. Ca parte a tratamentului medicamentos în anorexie şi bulimie se remarcă antidepresivele.

Tulburări de alimentaţie şi greutate - Cauze şi riscuri - Partea I

Serialul „Tulburările de alimentaţie şi de greutate”. Episodul I "Cauze şi riscuri"

Conf. univ. dr. Oltea Joja, psiholog clinician la Institutul C.I. Parhon

"Tulburări de alimentaţie şi greutate: cauze şi riscuri" ne permite o trecere în revistă a factorilor de risc, menită să clarifice chestiunile legate de predispoziţie tinerelor faţă de aceste tulburări de alimentaţie. Conf. univ. dr. Oltea Joja afirmă că pot exista anumiţi markeri biologici care, pe fondul vulnerabilităţii intrafamiliale să ducă la tulburări de alimentaţie. Cauzele anorexiei şi bulimiei rezidă însă de cele mai multe ori în factorii psihologici – se ştie că există o vulnerabilitate psihică la vârsta adolescenţei, când tinerele tind să imite modelele de pe catwalk sau chiar pe mama lor care poate fi exagerat de preocupată de o siluetă suplă. Mass-media pot alcătui în egală măsură o cauză psiho-socială, impactul modei, impunerea unui ideal feminin contribuind la dezvoltarea tulburărilor de alimentaţie la tinerele femei. Simptomele tulburărilor de alimentaţie şi greutate se asociază adesea cu depresia majoră, de multe ori acestea debutând împreună. Semnele anorexiei sunt date de efectul pe care îl au dietele stricte: amenoreea, pierderea în greutate, obsesivitatea cu privire la siluetă, iar cele ale bulimiei de comportamente compensatorii: vomisment, abuz de laxative şi diuretice, diete, exerciţiu fizic repetat. Riscurile implicate de anorexie şi bulimie consta în modificări somatice – metabolice, endocrine – şi psihologice.

Tulburări de alimentaţie şi greutate - Tratament - Partea a II-a

Gabriel Păun, coordonator campanii Greenpeace

Mulţi consumatori din toată lumea sunt împotriva plantelor şi alimentelor modificate genetic deoarece ingineria genetică a fost asociată cu riscuri pentru sănătate, pierderi de biodiversitate, utilizare sporită de erbicide toxice şi alte probleme de mediu. Gabriel Păun ne face o listă cu produsele din România susceptibile de a fi modificate genetic: majoritatea acestora se referă la două materii prime de bază: porumbul şi soia – salamurile, pateurile, parizerul, dulciurile, biscuiţii, laptele din soia, băuturile alcoolice. Greenpeace România a prezentat a II-a ediţie a ghidului consumatorului pentru alimentele modificate genetic (MG). În acest ghid se face o distincţie pe 3 categorii între supermarket-urile care garantează că produsele proprii, dar şi cele ale altor mărci, sunt produse ecologice, supermaket-urile care garantează doar pentru mărcile proprii şi supermarket-urile care nu pot garanta pentru organicitatea produselor comecializate de ele. Spre deosebire de prima ediţie, în cea de a II-a încă 3 supermarket-uri şi-au revizuit politica cu privire la vânzarea de alimente MG şi au trecut pe lista verde.

Organisme modificate genetic - Partea I

Gabriel Păun, coordonator campanii Greenpeace

Gabriel Păun, coordonator campanii Greenpeace, ne spune că un organism modificat genetic este orice organism produs prin adăugarea de material genetic (ADN) de la o specie la o alta, în scopul transferării unor calităţi. Greenpeace România a lansat campania de piaţă împotriva organismelor modificate genetic (OMG) prin publicarea unui sondaj de opinie care arată că 67% dintre români refuză categoric să consume alimente modificate genetic (MG) şi a primei ediţii a ghidului consumatorului care conţine clasamentul supermarket-urilor în funcţie de politica lor cu privire la vânzarea de alimente MG. Deşi nu există studii pe termen lung care să ateste clar legătura dintre aceste OMG-uri şi apariţia anumitor boli, s-a determinat totuşi că printre riscurile implicate de consumul de produse modificate genetic se numără apariţia unor alergii şi a rezistenţei la antibiotice. În România s-a descoperit că anumite culturi au fost deja supuse ingineriei genetice. Dintre plantele modificate genetic este cunoscut cazul soiei, porumbului, cartofilor, prunilor.

Organisme modificate genetic - Partea a II-a