Cardiologie

Dr. Octavian Mihai Pârvu, medic cardiolog, Clinica Academica

Canicula are efecte negative atât asupra pacienţilor cardiaci cât şi asupra celor sănătoşi. Atunci când temperaturile depăşesc la umbră 30 de grade, atât persoanele sănătoase cât şi cele care suferă de diferite afecţiuni, pot resimţi simptome specifice insolaţiei: deshidratare, scăderea capacităţii de efort, astenie, lipsă de putere, senzaţia excesivă de sete, durere de cap sau vărsături.

“Afecţiunile cardiovasculare îl slăbesc pe bolnav, astfel încât acesta resimte neplăcut temperaturile ridicate. În cazul lor, ameţelile sunt foarte întâlnite, iar unele afecţiuni precum insuficienţa cardiacă sau angina pectorală pot fi agravate, simptomele devenind supărătoare în timpul căldurii excesive”, a explicat dr. Octavian Mihai Pârvu, medic cardiolog, Clinica Academica.

Bolnavii cu afecţiuni cardiace trebuie să se protejeze pe timp de caniculă evitând expunerea la soare, ieşind din casă doar în cursul dimineţii sau seara după apusul soarelui, consumând mai multe lichide şi utilizând, atunci când există posibilitatea, climatizarea în camerele în care stau.

Menţinerea unei temperaturi constant crescute, mai multe zile la rând, îngreunează simptomele bolii cardiace mai mult decât o fac variaţiile de temperatură.

Canicula impune respectarea, de către bolnavii cardiaci, a tratamentului prescris de medic, precum şi acordarea unei atenţii sporite alimentaţiei. Este important să se ţină cont de faptul că o persoană cu afecţiuni cardiovasculare trebuie să consume aproximativ 1,5 – 2 litri de lichide zilnic.

În perioada 11-13 iunie, Palatul Patriarhiei a găzduit Conferinţa Naţională de Cardiologie în Medicina Generală. Întâlnirea, devenită un eveniment tradiţional, a ajuns la a 7-a ediţie în România.

Prof. Dr. Mircea Cinteză, preşedintele conferinţei, a explicat că, acest eveniment constituie pentru medicii participanţi o aducere la zi, dar şi o bună standardizare a principalelor repere în cardiologia clinică, dar şi în medicina generală.

Conferinţa Naţională de Cardiologie a abordat tematici ce reprezintă un reper ştiinţific pentru medicul practician cardiolog, internist sau de familie.

Prof. Dr. Mircea Cinteză a pledat în timpul conferinţei pentru importanţa relaţiei dintre medicul de familie şi medicul specialist. « Bolile cardiovasculare sunt boli cronice, de lungă durată, iar tratamentul pacienţilor este urmărit în special de medicul de familie. Însă, în perioada cronică, survin acutizări. Este momentul în care medicul de familie trebuie să conlucreze cu medicul specialist », menţionează prof. Cinteză.  

Obiceiurile alimentare nesănătoase generează, în tot mai multe cazuri, deficitul de magneziu. Statisticile arată că în ultima sută de ani, aportul de magneziu s-a diminuat la bărbaţi cu 200 mg pe zi, iar la femei cu 100 mg pe zi. Lipsa de magneziu poate cauza afecţiuni cardiovasculare grave, devenind unul dintre principalii factori declanşatori ai infarctului miocardic şi ai necrozelor miocardice.

Aportul de magneziu necesar zilnic organismului uman este de 400 – 500 mg. Stresul, diureticele, medicamentele care controlează astmul, unele antibiotice, anumite medicamente cu acţiune cardiovasculară, alcoolul, cofeina, dieta hipocalorică, schimbarea condiţiilor fiziologice, sarcina şi alăptarea sunt factori care pot epuiza rezervele de magneziu.

Printre cele mai grave efecte pe care le poate avea deficitul de magneziu, nedetectat la timp, se numără afecţiunile aparatului cardio-vascular. Magneziul este esenţial pentru funcţia cardiacă, ajutând miocardul în optimizarea funcţiei de pompă. Din păcate, carenţa trebuie să atingă un nivel înalt pentru ca simptomele să permită detectarea ei. Cea mai importantă măsură care poate fi luată este prevenirea acestei situaţii, prin administrarea unui supliment medicamentos, care să asigure cantitatea necesară de magneziu.

Dr. Monica Măgheruşan, medic primar cardiolog la „Institutul Inimii” din Cluj-Napoca, recomandă un produs cu efect profilactic semnificativ, care combină magneziul cu acidul orotic – MAGNEROT. Orotatul de Magneziu, conţinut de acest produs, influenţează modificările arteriosclerotice ale inimii şi vaselor. Utilizarea îndelungată a acidului orotic reduce sensibil nivelurile serice ale colesterolului, trigliceridelor, beta şi pre-beta lipoproteinelor.

Acidul orotic facilitează adaptarea miocardului la solicitări crescute în mod acut, cum ar fi suprasarcina masei miocardice restante după infarct miocardic, diminuând riscul instalării insuficienţei cardiace. De asemenea, este binecunoscut efectul protector al acidului orotic asupra cordului operat.

Dr. Horia Mureșian - Medic Primar, Chirurgie Cardiovasculară

Bolilele cardiovasculare au un impact major în rândul populaţiei de pretutindeni, afectând atât persoanele tinere cât şi cele cu vârste avansate. Diagnosticarea precoce a bolilor cardiovasculare este cu atât mai importantă cu cât incidenţa acestor afecţiuni a crescut.

Prof. Dr. Eduard Apetrei, Sef Secție Cardiologie Institutul C.C. Iliescu

Hipertensiunea arterială este cea mai frecventă boală a aparatului cardiovascular. Unul din doi oameni de peste 50 de ani suferă de aceasta.

Efectele secundare tratamentului hipertensiuni - Prof.Dr Eduard Apetrei- Şef Sectie Cardiologie Institutul “C.C.Iliescu”

Toate tratamentele medicamentoase au efecte secundare, însa balanţa trebuie să se încline spre efectele pozitive, nu negative. Hipertensiunea este tratată cu medicamente, efectele secundare ale tratamentului medicamentos al hipertensiunii pot fi: scăderea potasiului din organism, crampe musculare, accentuarea astmului, fenomene digestive şi pot ajunge până la apariţia diabetului zaharat. Prof Dr Eduard Apetrei, recomandă înainte de începerea oricărui tratament o consultaţie din partea medicului curant. În 10-15 zile de la începerea tratamentului, se poate stabili dacă medicamentele prescrise sunt cele mai avantajoase din punct de vedere al stării de sănătate, al preţului şi al efectelor secundare. Nu se recomandă administrarea unui tratament fără ştirea medicului deoarece se poate ajunge de la o boală moderată la o boală severă, prin apariţia efectelor nocive. Se recomandă ca hipertensivii să îşi administreze medicaţia sub atenta supraveghere a medicului cardiolog, să-şi adapteze stilului de viaţa la boala de care suferă, să-şi facă controlul probelor biologice de două ori pe an, să nu întrerupă medicaţia şi să-şi monitorizeze acasă tensiunea arterială.
 

Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sange asupra peretilor arterelor. Daca aveti valori crescute ale tensiunii arteriale suferiti de hipertensiune arteriala. Prof. dr Eduard Apetrei, vorbeste despre cum putem preveni hipertensiunea arteriala. Societatea Romana de Cardiologie a initiat o campanie pentru prevenirea problemelor cauzate de hipertensiunea arteriala denumita Masoara Pentru a Controla. Aflati mai multe despre efectele hipertensiunii arteriale asupra inimii si a celorlalte organe din aceasta emisiune realizata impreuna cu reputatul cardiolog Eduard Apetrei.

Campania ”Măsoară pentru a controla” se înscrie în rândul programelor naţionale de prevenţie şi tratament privind hipertensiunea arterială ca factor de risc al bolilor cardiovasculare, fiind destinată publicului de 30-60 ani. Principalele scopuri ale programului sunt informarea şi sensibilizarea, atât a publicului larg cât şi a autorităţilor responsabile cu politica sanitară, asupra importanţei cunoaşterii tensiunii arteriale. Obiectivul final al campaniei este creşterea ratei pacienţilor hipertensivi diagnosticaţi şi trataţi corect.

În prezent, se estimează că în România există 5-7 milioane de hipertensivi. Conform studiilor de specialitate, hipertensiunea arterială este prezentă la 40% din populaţie, dintre aceştia, mai mult de jumătate fiind pacienţi nou-diagnosticaţi. Foarte mulţi hipertensivi au fost descoperiţi înainte de a împlini vârsta de 40 de ani. Principalii factori care determină apariţia hipertensiunii arteriale sunt modul de viaţă stresant, sedentarismul, consumul ridicat de sare, alcoolul, vârsta sau ereditatea.

Hipertensiunea arterială este un factor de risc major al bolilor cardiovasculare, dar şi al accidentelor vasculare cerebrale, fiind foarte periculoasă, deoarece adesea, nu prezintă niciun semn sau simptom alarmant. Menţinerea controlului valorilor tensionale normale este esenţial în condiţiile în care bolile de inimă şi accidentele vasculare cerebrale sunt printre primele cauze de deces din lume.

Prof. dr. Eduard Apetrei, şeful Secţiei Cardiologie a Institutului C.C. Iliescu

Operaţia de bypass presupune ocolirea segmentului de arteră sau artere coronare îngustate-astupate folosind diferite artere sau vene proprii, chirurgii realizând o punte între aorta ascendentă şi arterele coronare care ajută sangele să ajungă la inimă. O altă metodă este angioplastia, intervenţie de chirurgie intervenţională, care constă în repararea, dilatarea sau remodelarea unui vas deformat, îngustat sau dilatat. Desfundarea se realizează prin intermediul unui balon care se umflă în interiorul arterei îngustate şi o dilată. Pentru ca artera să nu să închidă la loc se fixează în interiorul ei un stent care are rolul de menţine fluxul normal de sânge pe termen lung. Prof.dr. Eduard Apetrei ne spune că angioplastia este o metodă mini-invazivă, riscurile angioplastiei fiind mai reduse faţă de intervenţia chirurgicală clasică de bypass aorto-coronarian.

Infarctul miocardic şi angina

Prof. dr. Eduard Apetrei, şeful Secţiei Cardiologie a Institutului C.C. Iliescu

Prof. dr. Eduard Apetrei răspunde unei întrebări frecvente legate de relaţia dintre moştenirea genetică a predispoziţiei pentru infarct miocardic, afirmând că, în cazul în care mai mulţi membri ai familiei au avut infarct e bine să ne luăm toate măsurile de prevenire a acestuia. Deseori, infarctul miocardic este precedat cu câteva zile înainte de simptome precum: transpiraţie abundentă, oboseală, slăbiciune, respiraţie scurtă, dureri surde în piept care iradiază în braţul stâng, puls foare mare. La apariţia oricărui dintre aceste simptome, trebuie consultat medicul cardiolog. Pentru prevenirea infarctului miocardic, specialiştii recomandă adoptarea unei alimentaţii usoare, alcalină, bogată în legume şi fructe crude, usturoi, peşte şi renunţarea sau evitarea pe cât se poate a consumului de sare. Dacă este cazul, se recomandă pierderea în greutate şi se iau măsuri de scădere a tensiunii şi colesterolui rău. Se reduce consumul de alcool, nu se fumează, se evită stresul, se fac exerciţii de respiraţie şi multe exerciţii fizice în aer liber, se tratează hipertensiunea, diabetul, se schimbă stilul de alimentaţie.

Operatia Bypass şi angioplastia

Prof. dr. Eduard Apetrei

Prof. dr. Eduard Apetrei, şeful Secţiei Cardiologie a Institutului C.C. Iliescu ne vorbeşte despre cauzele principale ale infarctului şi rolul anginei stabile, instabile sau lipsa acesteia în semnalarea infarctului. Infarctul desemnează o zonă în care nu mai circulă sângele şi este determinat de o îngroşare a peretelui vasului de sânge până la închiderea totală a vasului. Principalele cauze ale infarctului miocardic sunt: fumatul, hipertensiunea şi colesterolul ridicat. Angina pectorală reprezintă un semnal marcat printr-o suferinţă a muşchiului inimii înaintea unui infarct, cauzat de un efort fizic mai mare, de frig, de emoţie etc. De obicei precedă un infarct mai puţin grav. Angina este de două tipuri: angină pectorală stabilă caracterizată de un ritm regulat al simptomelor şi al cauzelor şi angină pectorală instabilă care se poate manifesta prin crize o dată la 20 de minute şi pot fi însoţite de transpiraţie. Tratamentul infarctului miocardic se face în secţia de terapie coronariană, într-un ritm intensiv. Complicaţiile infarctului sunt: moartea subită, dilatarea inimii care duce la insuficienţă cardiacă, ruptura inimii şi emboliile.

Infarctul miocardic - modalităţi de prevenire