-
Cardiopatia ischemică, o boală gravă a inimii
Cardiopatia ischemică reprezintă o afecţiune a inimii destul de des întâlnită, statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arătând că această boală este responsabilă de 48% din decese la nivel mondial. În ceea ce priveşte România, situaţia pare să fie mult mai sumbră.
“În România e mai mult de 48%. Aproximativ 60% din cauzele de moarte sunt acoperite de cardiopatia ischemică, adică mai mult de jumatate”, a declarat pentru Sănătatea TV, prof. univ. dr. Marius Vintilă, şeful Clinicii de Medicină Internă şi Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” Bucureşti. Afecţiunea poate fi prevenită prin evitarea factorilor de risc, în special a celor influenţabili. Altfel spus, „prevenţia presupune în primul rând evitarea episoadelor majore cum e infarctul. Dacă ai avut unul, să nu îl faci pe al doilea. Dacă ai boală cronică, să nu faci infarct. Dacă nu ai boală, să nu faci boala. Deci prevenţia e de-a lungul întregii evoluţii. La asta trebuie adăugate nişte medicamente care reduc riscul de evenimente grave, eventual fatale”, a mai declarat prof. univ. dr. Marius Vintilă.
În ceea ce priveşte tratamentul, pe lângă cel medicamentos, în unele cazuri e nevoie şi de tratamentele intervenţionale, respectiv angioplastia şi by-pass-ul.
-
Tahicardia, o accelerare a frecvenţei inimii
Tahicardia reprezintă o accelerare a frecvenţei inimii, fiind de natură cardiacă sau extracardiacă. În ceea ce îi priveşte pe specialişti, aceştia susţin că există o discrepanţă între noţiunea de tahicardie dată de literatura de specialitate şi cea luată în calcul de practicieni.
Potrivit prof. univ. dr. Tiberiu Nanea, şeful Clinicii Medicină Internă şi Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic de Urologie „Prof. Dr. Th. Burghele” Bucureşti, „în literatura de specialitate, se vorbeşte de tahicardie atunci când frecvenţa cardiacă depăşeşte 100 de bătăi pe minut. Însă, practicianul intră în alertă atunci când frecvenţa cardiacă depăşeşte 80 de bătăi pe minut. Aceste frecvenţe de 80 şi de 100 de bătăi pe minut sunt considerate la repaus”.
În ceea ce priveşte limitele normale ale frecvenţei cardiace, acestea sunt cuprinse între 60 şi 80 de bătăi pe minut. Investigaţiile amănunţite asupra pacientului sunt necesare doar în momentul în care limitele sunt depăşite.
Tahicardiile trebuie abordate având în vedere asocierea sau nu cu insuficienţa cardiacă.
Un articol pe acest subiect puteţi citi aici.
-
Prof. univ. dr. Marius Vintilă: În zona noastră geografică, miocarditele sunt de însoţire
Miocardita este o afecţiune caracterizată prin prezenţa unei inflamaţii în miocard. Deşi variabilitatea manifestărilor clinice la bolnavi e foarte mare, iar frecvenţa e probabil la fel de mare, totuşi pentru internare ajung doar cazurile foarte severe.
“Inflamaţie în miocard înseamnă că printre fibrele contractile cardiace se acumulează celule, mai ales globule albe, limfocite. Această acumulare încurcă în oarece măsură contractilitatea cardiacă. Există câteva miocardite specifice, adică determinate de un agent patogen, microb, virus, organism intermediar între microb şi virus. Există câteva miocardite izolate, numai miocardite, respectivul agent patogen afectând strict muşchiul cardiac. Însă nu e cazul în România. La noi, în zona noastră geografică, miocarditele sunt de însoţire şi apar într-un anume context, în care şi alte ţesuturi şi organe sunt afectate. De exemplu, în sezonul rece, cea mai frecventă miocardită este miocardita virală, în legătură cu virozele respiratorii, cu gripa”, a declarat pentru Sănătatea TV, prof. univ. dr. Marius Vintilă, şeful Departamentului de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă “Sf. Pantelimon” din Bucureşti.
În ceea ce priveşte datele statistice procentuale în ceea ce priveşte miocardita, România nu deţine astfel de cifre. Însă ceea ce este cert e că la specialişti ajung doar cazurile extrem de grave. Iar acest lucru se întâmplă cam o dată pe lună. „Astfel, raportul între atacul de inimă coronarian, între vârful icebergului reprezentat de cardiopatia ischemică, de ateroscleroza coronariană, şi vârful icebergului reprezentat de miocardite,este aproximativ 100 – 200 la 1. Deci miocardita clinică, care aduce bolnavul în spital, e rară”, a mai precizat prof. univ. dr. Marius Vintilă.
-
Cardiacii prezintă un risc mai mare când suferă un episod de infecţie virală
Episoadele de infecţie virală pot înrăutăţi situaţia unui cardiac. Astfel, bolnavul de inimă trebuie să prevină pe cât posibil apariţia unei infecţii virale sau a unei gripe.
„Dacă eşti bolnav de inimă şi vase nu e bine să faci o gripă şi nu e bine să faci o participare a inimii la această gripă. Şi asta deoarece inima e deja bolnavă. Sigur că un bolnav cardiovascular, care face un episod de infecţie virală, eventual cu un grad de participare cardiacă, e la risc mai mare. Astfel că pe lângă repaus în perioada aceasta trebuie să fie mai strict, mai sever cu consumul de sare şi cu felul în care îşi ia medicamentele. În principiu, medicamentele ce te ajută în gripă, o tabletă de gât, un antiinflamator antipiretic, picăturile de nas nu trebuie să modifice tratamentul de fond al bolilor de inimă. Dar dacă ajungem la tratamente mai complexe, pentru partea infecţioasă, atunci sigur că medicul care le prescrie trebuie să ţină cont de faptul că pacientul e un bolnav cardiovascular, căruia i se administrează şi medicamente pentru inimă şi vase. Sigur că la bolnavul cardiac e o alertă suplimentară”, a declarat pentru Sănătatea TV, prof. univ. dr. Marius Vintilă, şeful Departamentului Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” din Bucureşti.
-
Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu'', în imposibilitatea de a mai oferi servicii complexe pacienţilor
Lipsa banilor alocați pentru asigurarea asistenței medicale ar putea duce la închiderea Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu'' din 7 noiembrie 2011. Iar asta în ciuda faptului că unitatea sanitară este o clinică de elită.Și asta pentru că în contractul cu Casa Natională de Asigurări de Sănătate nu este prevăzută nicio sumă în bugetul pe luna noiembrie, iar pentru luna decembrie 2011 bugetul total aprobat al Institutului este de 87 de lei. ”Pentru a-și putea continua activitatea în parametrii normali, Institutul are nevoie de un buget optim de funcționare de 1milion de euro pe lună, adică 45-50 de milioane de lei anual”, a declarat pentru Sănătatea TV, conf. univ. dr. Șerban Bubenek, managerul Institutului de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu”. Închiderea Institutului va avea consecinţe asupra personalului medical. Însă cel mai mult vor avea de suferit pacienţii, care vor fi nevoiţi să se orienteze spre o altă unitate medicală. Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu“ asigură în prezent peste 75% din totalul urgenţelor de chirurgie cardiovasculară și mai mult de jumătate din totalul operaţiilor pe inimă din România.
-
Dr. Gabriel Tatu – Chiţoiu, preşedinte ales al Societăţii Române de Cardiologie pentru 2014 - 2017
Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, medic primar cardiologie și medicină internă la Clinica de cardiologie și Medicină Internă din cadrul Spitalului de Urgență Floreasca, a fost ales preşedinte al Societăţii Române de Cardiologie pentru mandatul 2014 – 2017. Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu i-au revenit 80% din totalul voturilor acordate de colegii săi.
În ceea ce priveşte obiectivele trasate în calitate de preşedinte ales al Societăţii Române de Cardiologie, mandat 2014 – 2017, primul dintre acestea este definitivarea strategiei comune board-ului Societăţii, după cum a declarat dr. Gabriel Tatu – Chiţoiu într-un interviu acordat pentru Sănătatea TV.
-
Doi candidaţi pentru postul de preşedinte al Societăţii Române de Cardiologie
Cel de-al 50-lea Congres Naţional de Cardiologie va reuni şi în 2011, în perioada 29 septembrie - 1 octombrie, specialişti cardiologi de top atât din ţară, cât şi din străinătate. Cu acest prilej se va alege şi preşedintele Societăţii Române de Cardiologie, pentru mandatul 2014 – 2017. Mai exact, alegerile vor avea loc în cea de-a doua zi a Congresului, în data de 30 septembrie.
Pentru funcţia de preşedinte al Societăţii Române de Cardiologie şi-au depus candidatura prof. univ. dr. Doina Dimulescu, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Elias şi dr. Gabriel Tatu – Chiţoiu, medic primar cardiologie şi medicină internă, Clinica de Cardiologie şi Medicină Internă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca. În cadrul unui interviu acordat pentru Sănătatea TV, prof. univ. dr. Eduard Apetrei, şeful Secţiei II Cardiologie din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare “C. C. Iliescu”, a subliniat importanţa şi nivelul ştiinţific înalt la care a ajuns Societatea Română de Cardiologie şi a declarat că cei doi candidaţi sunt personalităţi cunoscute în lumea cardiologiei şi în Societatea Română de Cardiologie, cu o pregătire excepţională şi cu o mare experienţă.
Un material cu prof. univ. dr. Doina Dimulescu poate fi urmarit aici, iar un material cu dr. Gabriel Tatu – Chiţoiu poate fi vizionat aici
Pe de altă parte, în cadrul Congresului Naţional de Cardiologie, prof. univ. dr. Eduard Apetrei va lansa cartea “Societatea Română de Cardiologie. Scurt istoric”. Cel de-al 50-lea Congres Naţional de Cardiologie va avea loc la Sinaia.
-
Dr. Gabriel Tatu-Chitoiu propune un program dedicat cardiologiei pediatrice pentru Societatea Romana de Cardiologie
În data de 30 septembrie 2011, în a doua zi al celui de-al 50-lea Congres Naţional de Cardiologie, vor avea loc alegeri pentru funcţia de preşedinte al Societăţii Române de Cardiologie, mandat 2014-2017. Pentru conducerea Societăţii şi-a depus candidatura şi dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, medic primar cardiologie şi medicină internă, clinica de Cardiologie şi Medicină Internă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență Floreasca. Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu a acordat un interviu pentru Sănătatea TV, în care şi-a expus planurile pentruSocietatea Română de Cardiologie, în cazul în care va fi ales preşedinte. Cel mai important program pe care îl propune este dedicat cardiologiei pediatrice, societatea ducând lipsă de astfel de specialiști.
Al 50-lea Congres Naţional de Cardiologie va avea loc în perioada 29 septembrie - 1 octombrie 2011, la Sinaia.
-
Prof. univ. dr. Doina Dimulescu vizeaza deschiderea Societatii Romane de Cardiologie catre viata publica
În data de 30 septembrie 2011, în a doua zi al celui de-al 50-lea Congres Naţional de Cardiologie, vor avea loc alegeri pentru funcţia de preşedinte al Societăţii Române de Cardiologie, mandat 2014 - 2017. Pentru conducerea Societăţii şi-a depus candidatura şi prof. univ. dr. Doina Dimulescu, managerul Spitalului Universitar de Urgență Elias din Capitală. Într-un interviu acordat pentru Sănătatea TV, prof. univ. dr. Doina Dimulescu ne-a explicat care sunt obiectivele sale, dacă va fi aleasă în funcţia de preşedinte al Societăţii Române de Cardiologie. Cele două proiecte vizează deschiderea Societății Române de Cardiologie către viața publică, iar cel de-al doilea proiect are ca și prioritate ameliorarea și menținerea unui standard crescut de pregătire profesională a medicilor.
Al 50-lea Congres Naţional de Cardiologie va avea loc în perioada 29 septembrie - 1 octombrie 2011, la Sinaia.
-
Aproximativ şapte milioane de români suferă de hipertensiune arterială
Hipertensiunea arterială este cea mai frecventă boală cardiovasculară din România, aceasta afectând aproximativ şapte milioane de români, un număr deloc de neglijat. Cu toate acestea, dacă se ţine cont de câteva aspecte, afecţiunea poate fi tratată, a declarat pentru Sănătatea TV prof. univ. dr. Eduard Apetrei, Şef Secţie II Cardiologie, Institutul de Boli Cardiovasculare “C. C. Iliescu”.
De altfel, o evaluare corectă conduce la cauzele declanşării hipertensiunii arteriale. Dacă acestea sunt identificate şi tratate corespunzător, atunci hipertensiunea arterială devine o boală vindecabilă.
Pentru a evita apariţia hipertensiunii arteriale, atunci controalele periodice la medicul specialist sunt obligatorii. Declaraţiile au fost făcute în cadrul primei ediţii a Conferinţei Naţionale Actualităţi în Hipertensiunea Arterială, desfăşurată la Bucureşti.
Dintre companiile partenere ale primei ediţii a Conferinţei Naţionale „Actualităţi în Hipertensiunea Arterială”, amintim: Berlin Chemie, Boehringer Ingelheim, Glenmark Romania, Arteriograf, Antibiotice, KRKA, Farmaciile Dona.
Parteneri media strategici: SănătateaTV.ro şi ComunicateMedicale.ro.
Parteneri media: Revista Hipocrate, Explore Medicine TV, Romedic.ro, i-medic.ro, Medica Academica, Saptamana Medicala, GhidCabinet.ro, MedicalManager.ro, DoctorBun.ro, SfatulMedicului.ro, Sensotv.ro, Slab sau Gras, Galenus, Farmacia Ta, CariereMedicale.ro, InformatiaMedicala.ro, PaginaMedicala.ro, Ejobs.ro.
|
|
