Info SănătateaTV.ro: Studiu: 20 de minute de activitate fizica moderata au efect antiinflamator Studiu: Trei sferturi dintre fumatorii romani evita sa fumeze in casa, iar aproximativ jumatate dintre ei nu fumeaza in masina Dr. Silvi Ifrim, noul manager interimar al Spitalului Colentina Studiu: 20 de minute de activitate fizica moderata au efect antiinflamator Studiu: Trei sferturi dintre fumatorii romani evita sa fumeze in casa, iar aproximativ jumatate dintre ei nu fumeaza in masina Dr. Silvi Ifrim, noul manager interimar al Spitalului Colentina Studiu: 20 de minute de activitate fizica moderata au efect antiinflamator Studiu: Trei sferturi dintre fumatorii romani evita sa fumeze in casa, iar aproximativ jumatate dintre ei nu fumeaza in masina Dr. Silvi Ifrim, noul manager interimar al Spitalului Colentina
Marţi, 17 ian 2017      17:09

Fibrilaţia atrială, o epidemie a secolului nostru

01 iulie 2010    
Fibrilaţia atrială este cea mai comună tulburare de ritm a inimii, fiind o aritmie frecventă ce apare, în special, la persoanele în vârstă. În mod normal, bătăile inimii sunt ritmice.  În fibrilaţia atrială semnale electrice anormale determină camerele superioare ale inimii, numite atrii, să tremure sau să fibrileze. O inimă aflată în fibrilaţie nu poate pompa tot atât de mult sânge ca una normală.
 
“Fibrilaţia atrială poate fi considerată o epidemie a secolului nostru. Asistăm la răspândirea acesteia la nivelul întregii populații și mai ales în unele categorii de bolnavi cu boli cardio-vasculare. Dacă privim cifrele prevalenței fibrilația atriale, numărul total al bolnavilor se ridică la peste 1,5 milioane în Europa. Dacă ne gândim la procente, este undeva la 2% față de populația totală a globului. Ajungem deci la cifre absolute îngrijorătoare. Rata apariției fibrilației atriale crește tot mai mult deoarece este legată de înaintarea în vârstă, iar populația globului tinde spre îmbătrânire”, a spus Prof.Univ. Dr. Cezar Macarie, medic primar cardiologInstitutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu".
 
Fibrilaţia atrială creşte riscul pentru accidentul vascular cerebral. Inima în fibrilaţie face ca sângele să se acumuleze la nivelul atriilor, care poate avea ca rezultat formarea de cheaguri în atrii. Dacă inima pompează acest cheag în circulaţie, acesta poate ajunge la nivelul creierului, determinând producerea unui accident vascular cerebral.
 
Fibrilaţia atrială este determinată de disfuncţii ale activităţi electrice ale inimi sau de boli care afectează miocardul (muşchiul inimii) sau suprasolicită inima: hipertensiune arterială, afecţiuni ale coronarelor şi infarct miocardic acut, insuficienţă cardiacă, afecţiuni ale valvelor inimii, cardiomiopatii, miocardite, boala reumatismală cardiacă, boli congenitale ale inimii, pericardite şi endocardite.
 

Sanatateatv.ro