Cardiologie

Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sange asupra peretilor arterelor. Daca aveti valori crescute ale tensiunii arteriale suferiti de hipertensiune arteriala. Prof. dr Eduard Apetrei, vorbeste despre cum putem preveni hipertensiunea arteriala. Societatea Romana de Cardiologie a initiat o campanie pentru prevenirea problemelor cauzate de hipertensiunea arteriala denumita Masoara Pentru a Controla. Aflati mai multe despre efectele hipertensiunii arteriale asupra inimii si a celorlalte organe din aceasta emisiune realizata impreuna cu reputatul cardiolog Eduard Apetrei.

Campania ”Măsoară pentru a controla” se înscrie în rândul programelor naţionale de prevenţie şi tratament privind hipertensiunea arterială ca factor de risc al bolilor cardiovasculare, fiind destinată publicului de 30-60 ani. Principalele scopuri ale programului sunt informarea şi sensibilizarea, atât a publicului larg cât şi a autorităţilor responsabile cu politica sanitară, asupra importanţei cunoaşterii tensiunii arteriale. Obiectivul final al campaniei este creşterea ratei pacienţilor hipertensivi diagnosticaţi şi trataţi corect.

În prezent, se estimează că în România există 5-7 milioane de hipertensivi. Conform studiilor de specialitate, hipertensiunea arterială este prezentă la 40% din populaţie, dintre aceştia, mai mult de jumătate fiind pacienţi nou-diagnosticaţi. Foarte mulţi hipertensivi au fost descoperiţi înainte de a împlini vârsta de 40 de ani. Principalii factori care determină apariţia hipertensiunii arteriale sunt modul de viaţă stresant, sedentarismul, consumul ridicat de sare, alcoolul, vârsta sau ereditatea.

Hipertensiunea arterială este un factor de risc major al bolilor cardiovasculare, dar şi al accidentelor vasculare cerebrale, fiind foarte periculoasă, deoarece adesea, nu prezintă niciun semn sau simptom alarmant. Menţinerea controlului valorilor tensionale normale este esenţial în condiţiile în care bolile de inimă şi accidentele vasculare cerebrale sunt printre primele cauze de deces din lume.

Prof. dr. Eduard Apetrei, şeful Secţiei Cardiologie a Institutului C.C. Iliescu

Operaţia de bypass presupune ocolirea segmentului de arteră sau artere coronare îngustate-astupate folosind diferite artere sau vene proprii, chirurgii realizând o punte între aorta ascendentă şi arterele coronare care ajută sangele să ajungă la inimă. O altă metodă este angioplastia, intervenţie de chirurgie intervenţională, care constă în repararea, dilatarea sau remodelarea unui vas deformat, îngustat sau dilatat. Desfundarea se realizează prin intermediul unui balon care se umflă în interiorul arterei îngustate şi o dilată. Pentru ca artera să nu să închidă la loc se fixează în interiorul ei un stent care are rolul de menţine fluxul normal de sânge pe termen lung. Prof.dr. Eduard Apetrei ne spune că angioplastia este o metodă mini-invazivă, riscurile angioplastiei fiind mai reduse faţă de intervenţia chirurgicală clasică de bypass aorto-coronarian.

Infarctul miocardic şi angina

Prof. dr. Eduard Apetrei, şeful Secţiei Cardiologie a Institutului C.C. Iliescu

Prof. dr. Eduard Apetrei răspunde unei întrebări frecvente legate de relaţia dintre moştenirea genetică a predispoziţiei pentru infarct miocardic, afirmând că, în cazul în care mai mulţi membri ai familiei au avut infarct e bine să ne luăm toate măsurile de prevenire a acestuia. Deseori, infarctul miocardic este precedat cu câteva zile înainte de simptome precum: transpiraţie abundentă, oboseală, slăbiciune, respiraţie scurtă, dureri surde în piept care iradiază în braţul stâng, puls foare mare. La apariţia oricărui dintre aceste simptome, trebuie consultat medicul cardiolog. Pentru prevenirea infarctului miocardic, specialiştii recomandă adoptarea unei alimentaţii usoare, alcalină, bogată în legume şi fructe crude, usturoi, peşte şi renunţarea sau evitarea pe cât se poate a consumului de sare. Dacă este cazul, se recomandă pierderea în greutate şi se iau măsuri de scădere a tensiunii şi colesterolui rău. Se reduce consumul de alcool, nu se fumează, se evită stresul, se fac exerciţii de respiraţie şi multe exerciţii fizice în aer liber, se tratează hipertensiunea, diabetul, se schimbă stilul de alimentaţie.

Operatia Bypass şi angioplastia

Prof. dr. Eduard Apetrei

Prof. dr. Eduard Apetrei, şeful Secţiei Cardiologie a Institutului C.C. Iliescu ne vorbeşte despre cauzele principale ale infarctului şi rolul anginei stabile, instabile sau lipsa acesteia în semnalarea infarctului. Infarctul desemnează o zonă în care nu mai circulă sângele şi este determinat de o îngroşare a peretelui vasului de sânge până la închiderea totală a vasului. Principalele cauze ale infarctului miocardic sunt: fumatul, hipertensiunea şi colesterolul ridicat. Angina pectorală reprezintă un semnal marcat printr-o suferinţă a muşchiului inimii înaintea unui infarct, cauzat de un efort fizic mai mare, de frig, de emoţie etc. De obicei precedă un infarct mai puţin grav. Angina este de două tipuri: angină pectorală stabilă caracterizată de un ritm regulat al simptomelor şi al cauzelor şi angină pectorală instabilă care se poate manifesta prin crize o dată la 20 de minute şi pot fi însoţite de transpiraţie. Tratamentul infarctului miocardic se face în secţia de terapie coronariană, într-un ritm intensiv. Complicaţiile infarctului sunt: moartea subită, dilatarea inimii care duce la insuficienţă cardiacă, ruptura inimii şi emboliile.

Infarctul miocardic - modalităţi de prevenire

Prof. dr. Maria Dorobanţu, şef Departament Cardiologie, Spitalul Floreasca.

Hipertensiunea arterială înseamnă creşterea permanentă a tensiunii arteriale peste valoarea de 140 cu 90 coloană de mercur. Pentru diabetici această valoare este stabilită la 130X85 coloană de mercur. O tensiune arterială optimă este de 125X80 coloană de mercur. Cauzele hipertensiunii arteriale sunt: obezitatea, sedentarismul, fumatul, mâncarea sărată, modificarea vaselor, perturbările neuro-hormonale. De multe ori pacientul poate să nu prezinte nici un fel de simptome ale hipertensiunii arteriale, pentru că se ajunge la un nivel nepermis numai treptat. Cu toate acestea, ne spune prof.dr. Maria Dorobanţu, sunt şi cazuri în care apar semne ca: durerile de cap localizate la nivelul frunţii, tulburările de vedere, zgomotele în urechi. Diagnosticul de hipertensiune se stabileşte simplu prin măsurarea tensiunii arteriale de către o persoană avizată. Complicaţiile hipertensiunii arteriale cuprind: accidentul vascular cerebral, insuficienţă renală, infarctul miocardic. Măsurarea periodică, uneori zilnică, a tensiunii este una dintre cele mai simple şi la îndemână măsuri de prevenire a afecţiunilor cardiace. Valorile tensionale poartă numele de sistolică (valoarea cea mai mare) şi diastolică (valoarea cea mai mică). Valorile măsurate dimineaţa, la sculare, înainte de a mânca şi după perioada de odihnă de peste noapte, sunt considerate reprezentative pentru a defini tensiunea fundamentală.

Administrarea tratamentului antihipertensiv

Prof. dr. Eduard Apetrei, şeful Secţiei Cardiologie a Institutului C.C. Iliescu.

Colesterolul reprezintă un constituent al membranei celulare, face parte din categoria lipidelor. Dăunător la colesterol este creşterea cantităţii de colesterol circulant. Dacă acesta afectează arterele care irigă inima poate conduce la complicaţii ca: angina pectorală, dilatarea inimii, tulburările de ritm. Dacă sunt afectate vasele care duc la creier, ne spune prof.dr. Eduard Apetrei, pot apărea boli grave precum: accidentul vascular cerebral, diferite forme de pareze, hemoragia cerebrală. Tipurile de colesterol sunt: "colesterol bun" (numit HDL-colesterol) şi "colesterol rău" (numit LDL-colesterol). Colesterolul excedentar din sânge se depozitează în artere (vase de sânge) şi poate duce la îngustarea lor. Cauzele pentru creşterea nivelului colesterolului sunt: tipul de alimente consumate - grăsimile animale, pâinea, dulciurile, pastele făinoase – lipsa de efort fizic, fumatul, obezitatea. Este ştiut de asemenea că această predispoziţie este mai frecventă la bărbaţi şi la Afro-Americani.

Colesterolul - cum evităm creşterea lui?

Prof. dr. Eduard Apetrei, şeful Secţiei de Cardiologie a Institutului C.C. Iliescu.

Colesterolul reprezintă un constituent al membranei celulare, face parte din categoria lipidelor. Dăunător la colesterol este creşterea cantităţii de colesterol circulant. Dacă creşterea colesterolului afectează arterele care irigă inima poate conduce la complicaţii ca: angina pectorală, dilatarea inimii, tulburările de ritm. Valorile normale ale colesterolului depind de vârsta omului, de trecutul său. Se consideră hipercolesterolemie atunci când nivelul de colesterol total depăşeşte 200 mg/dl şi hipertrigliceridemie când nivelul trigliceridelor este mai mare de 150-199 mg/dl. Cel mai important aliment care scade riscul apariţiei plăcilor de aterom este peştele. Recomandările făcute de prof.dr. Eduard Apetrei pentru prevenirea apariţiei unor complicaţii grave precum infractul miocardic sau angina pectorală constau în: consumul de alimente cu conţinut scăzut în grăsimi saturate, renunţarea la fumat, excerciţiile fizice regulate, reducerea consumului de băuturi alcoolice, evitarea consumului de carne de porc.

Colesterolul şi bolile cardiace