Chirurgie Generală

„Serviciile chirurgicale de urgenţă din Bucureşti. Etape istorice şi semnificaţia lor”. Acesta este titlul cărţii lansată de prof. univ. dr. Mircea Beuran, şeful Clinicii de Chirurgie de la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti şi prof. dr. Benone Duţescu, fost preşedinte al Societăţii Române de Istorie a Medicinei.

Incidenţa şi mortalitatea crescută a cancerului de stomac, plasează această maladie gravă printre tipurile de cancer cel mai des întâlnite la români. Pentru ca populaţia să înţeleagă mai bine fenomenul extirpării unei tumori de la nivelul stomacului, echipa Sănătatea TV a asistat la o astfel de intervenţie chirurgicală realizată de către prof. univ. dr. Mircea Beuran, şef al Clinicii de Chirurgie la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti.

Pacientul, în vârstă de 68 de ani, a avut mult timp un ulcer gastric pe care nu l-a monitorizat, iar în urma unei pierderi în greutate şi oboseli fizice, investigaţiile medicale efectuate au arătat prezenţa unei formaţiuni tumorale găsite în stomac.

Echipa Sănătatea TV a intrat în sala de operaţie alături de prof. univ. dr. Mircea Beuran, şeful Clinicii de Chirurgie de la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, pentru a asista la o intervenţie chirurgicală de eventraţie. Această afecţiune reprezintă o leziune de perete ce se dezvoltă după o intervenţie chirurgicală sau după o traumă care a rupt peretele abdominal. Cel mai des întâlnite sunt eventraţiile care apar postoperator. Operaţia realizată unui pacient în vârstă de 72 de ani a decurs normal, fără incidente în tehnica de adezioliză, adică de desfacere a aderenţelor dintre organele interne, ce împiedicau funcţionalitatea normală a acestora, iar la sfârşit s-a putut aşeza ansa intestinală şi s-au verificat toate spaţiile care au fost aderente astfel încât să aibă cursivitate.  

Un eveniment de excelenţă şi tradiţie pentru chirurgia românească, Conferinţa Naţională de Chirurgie, s-a desfăşurat în perioada 19-21 mai 2011, la Sibiu. Manifestarea a reunit specialişti chirurgi de renume din România, dar şi de peste hotare.  Societatea Română de Chirurgie s-a implicat în organizarea Conferinţei Naţionale de Chirurgie, alături de Academia de Ştiinţe Medicale din România şi Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, astfel încât peste 1000 de participanţi să beneficieze de lucrări ştiinţifice de excepţie şi să ia parte la un schimb de experienţe şi cunoştinţe în vederea îmbunătăţirii colaborării într-un domeniu atât de complex precum este chirurgia.

Medicii chirurgi din ţară, dar şi din Ungaria au participat la cursuri de specializare în chirurgia tiroidei, organizate la Timişoara în luna aprilie 2011, de către Clinica II Chirurgie şi Clinica de Endocrinologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă. În aceeaşi perioadă, a avut loc şi o operaţie de extirpare de cancer tiroidian la un pacient, efectuată de prof. univ. dr. Jean Louis Peix, de la Universitatea Claude Bernard din Lyon, Franţa, care a fost transmisă live în sala Centrului „Pius Brânzeu”.

Ziua Naţională a Transplantului în România a fost celebrată în data de 15 aprilie 2011, printr-o manifestare la care au participat personalităţi din domeniul medical intern şi internaţional, asociaţii de profil, pacienţi care au beneficiat de transplant de organe, precum şi familii ale donatorilor. Anul acesta, Ziua Naţională a Transplantului în România a fost dedicată transplantului hepatic.

La eveniment au fost prezenţi prof. univ. dr. Irinel Popescu, şeful Clinicii de Chirurgie şi Transplant Hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni, dr. Victor Zota, preşedinte al Fundaţiei pentru Transplant, dar şi doi specialişti din străinătate, alături de care s-au realizat primele operaţii de transplant hepatic de la Fundeni, prof. dr. Domenico Forti, din Italia şi prof. dr. Christoph Broelsch, din Germania.

Sărbătoare a transplantului, iniţiată în urmă cu şapte ani de către Fundaţia pentru Transplant din România, ziua de 15 aprilie 2011 a reprezentat o conştientizare a faptului că transplantul de organe salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă de supravieţuire, de a duce o viaţă normală. Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul celui de-al XII-lea Simpozion şi Curs Postuniversitar al IASGO - Secţiunea Română.

Pacienţii care suferă de sindrom de joncţiune pieloureterală se prezintă la medic cu dureri la nivelul rinichiului sau cu episoade de hematurie sau de infecţii urinare. Însă, în unele situaţii, afecţiunea poate fi asimptomatică, descoperirea ei făcându-se întâmplător în urma unui examen ecografic. Această afecţiune este practic o stenoză la nivelul comunicării dintre bazinetul renal şi ureter, care nu permite evacuarea în totalitate a urinei formate la nivelul căilor urinare superioare. Din această cauză, rinichiul se dilată, iar în timp, dacă boala nu este tratată chirurgical, se poate ajunge la pierderea funcţionalităţii rinichiului.

Calitatea vieţii unui pacient operat prin mijloace minim invazive este mult mai bună decât a celui operat prin mijloace clasice. Operaţiile minim invazive au o serie de beneficii: bolnavii nu mai sunt supuşi spitalizării îndelungate, bolnavul revine la serviciu şi devine productiv mult mai repede, nu mai sunt supuşi aceloraşi riscuri. Intervenţiile minim invazive au practic aceeaşi eficienţă precum tăieturile clasice, dar mai multe beneficii pentru pacient şi medic, şi pentru economia spitalului în ultimă instanţă. Întotdeauna urologia a reprezentat un loc de frunte în utilizarea mijloacelor minim invazive în tratamentul afecţiunilor aparatului urinar. „Este una dintre cele mai tehnologice specialităţi chirurgicale. Aproximativ 70% dintre operaţii nu mai sunt operaţii clasice, nu se mai fac tăieturi. Bolnavii nu mai sunt supuşi aceloraşi complicaţii, precum sângerarea mare, posibilitatea contractării unor infecţii intraspitaliceşti. Oamenii au ajuns să nu mai dorească astfel de intervenţii, vor intervenţii chirurgicale care să aibă aceeaşi eficienţă ca şi operaţiile clasice, dar să nu mai aibă complicaţiile acestora”, spune  Prof.Dr. Mihai Lucan, director Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, vorbind despre  beneficiile intervenţiilor minim invazive. Acesta a amintit de Dr Arthur Smith, cel care a introdus în 1980 noţiunea de endourologie. Endourologia  presupune abordul aparatului urinar atât pe caile naturale cât şi pe căi neoformate, ca să trateze entităţile urologice. „La ora actuală, endourologia şi urologia minim invazivă pot practic să trateze orice entitate patologică a tractului urinar cu aceeaşi eficienţă cu care o fac intervenţiile clasice, dar cu mult mai multe beneficii pentru pacient”, consideră Prof.Dr. Mihai Lucan, director Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca. Costul intervenţiei minim invazive poate părea iniţial foarte mare, dar dacă se calculează ansamblul intervenţiei, numărul de zile pe care le petrece bolnavul în spital, rapiditatea cu care acesta devine productiv, costul final este echivalent cu cel al unei operaţii clasice, iar costul funcţional este mult mai bun. 

În fiecare an, în România se nasc o mie de copii cu malformaţii cardiace congenitale. Din păcate, se pot opera doar 500-600 de copii pe an, restul fiind condamnaţi să facă diverse complicaţii sau chiar să moară. La o vârstă fragedă, aceste malformaţii cardiace congenitale se pot opera cu succes, pacientul putând avea apoi o viaţă normală.  „Malformaţiile cardiace congenitale pot fi tratate cu succes în primele etape ale bolii, când copilul este mic. Dacă aceste boli sunt diagnosticate la 40-50 de ani, riscurile sunt foarte mari şi posibilitatea de recuperare este mică. Ca frecvenţă, o parte dintre malformaţiile cardiace congenitale sunt afecţiuni acceptabile ca risc - canal arterial permeabil, defect septal interarterial sau ventricular, dar foarte frecvente sunt traspoziţiile de vase mari care sunt operaţii complicate.”, a declarat Prof. Dr. Mircea Bârsan, Şeful Clinicii de Chirurgie Cardio-Vasculară din cadrul Institutului Inimii „Nicolae Stăncioiu” Cluj-Napoca. Salvarea unui copil cu o malformaţie cardiacă congenitală este realizată de o echipă complexă. Pediatrul vede copilul, cardiologul pediatru pune diagnosticul, iar chirurgul, anestezistul şi cardiologul pediatru stabilesc când este oportună realizarea intervenţiei chirurgicale deoarece sunt cazuri în care malformaţiile congenitale cardiace se rezolvă de la sine. Cardiologul pediatru va urmări apoi evoluţia copilului. „Copilul nou-născut cu o malformaţie congenitală cardiacă trebuie să fie urmărit până când se întrunesc condiţiile optime pentru realizarea intervenţiei chirurgicale deoarece imediat după naştere riscurile sunt mai mari”, a adăugat Prof.Dr. Mircea Bârsan. După operaţie, copilului i se administrează medicamentaţia necesară. Părinţii trebuie însă să ştie că un astfel de copil trebuie urmărit pe tot parcursul vieţii de către un medic specialist. La Institutul Inimii din Cluj-Napoca sunt operaţi cu succes sute de copii.  Activitatea la Secţia de Chirurgie Cardiacă Pediatrică a început în urmă cu 10 ani, iniţiator fiind Prof.Dr. Mircea Bârsan. „Institutul Inimii are cea mai mare experienţă în domeniul chirurgiei malformaţiilor congenitale cardiace şi este primul centru care a început să practice această chirurgie. Acum facem eforturi pentru a obţine fonduri pentru înfiinţarea unei secţii separate de chirurgie cardiacă pediatrică dedicată cardiopatiilor congenitale.”, a  spus Dr. Manuel Chira, medic primar chirurg Institutului Inimii „Nicolae Stăncioiu” Cluj-Napoca.