Chirurgie plastica reconstructiva

Aparatul de presiune negativă este un instrument ce trebuie în mod normal să facă parte din arsenalul tuturor secţiilor de chirurgie reparatorie şi arsuri deoarece el ajută la reducerea plăgii, facilitând astfel grefarea şi vindecarea pacientului.

Tot ce trebuie organismului pentru repararea unei plăgi este adus de sânge. În anumite situaţii - în cazul arteriticilor, sau a diabeticilor, la care nu ajunge suficient sânge la nivelul plăgii, aparatul de presiune negativă vine în ajutor.

Aparatul de presiune negativă stimulează circulaţia sângelui în zona respectivă, crescând aportul de sânge. În acest fel, aparatul ajută organismul să-şi aducă materialul de recontrucţie în zona plăgii.

"În situaţiile în care plăgile nu pot fi remediate prin simpla chirurgie, prin stimularea vasculară a aportului de sânge, aparatul de presiune negativă grăbeşte posibilitatea obţinerii unei suprafeţe mai mari de operat, suprafaţă suficientă pentru aplicarea grefei", a eplicat dr. Stan Vitalie, medic primar chirurgie plastică şi reparatorie, în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă, Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri.

Aparatul de presiune negativă a fost oferit pentru o perioadă de probă, Spitalului Clinic de Urgenţă, Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri.
.
 

Bebeluşul care a suferit arsuri grave după ce a fost uitat în incubatorul de la Maternitatea “Bucur” din Capitală a suferit o nouă intervenţie chirurgicală, aceasta din urmă având ca scop refacerea obrazului şi a urechii.

Bebeluşul cu arsuri grave pe 30% din suprafaţa corpului a fost operat de echipa coordonată de Prof. Dr. Dan Mircea Enescu, de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”.

„Bebeluşul cu arsuri grave, acum în vârstă de 21 de zile, a fost operat pentru a doua oară, la 16 zile de la prima intervenţie chirurgicală. Acestuia i s-a curăţat obrazul stâng de ţesutul necrozat şi i s-a recoltat o grefă de piele pentru acoperirea defectului de la nivelul obrazului. Necroza de la nivelul urechii stângi a fost înlocuită cu piele liberă luată de pe coapsa dreaptă, care a fost apoi pusă direct pe cartilajul auricular. Va dura probabil 24 de ore până la reluarea funcţiilor şi sperăm ca în 5-6 zile grefa să se integreze. Va trebui să efectuăm epitelizarea zonelor donatoare şi sperăm ca starea copilului să evolueze cât mai bine”, a declarat pentru Sănătatea Tv Prof. Dr. Dan Mircea Enescu, coordonatorul echipei de specialişti de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”.

Prof. Dr. Dan Mircea Enescu consideră cazul bebeluşului cu arsuri grave ca fiind unul fără precedent ca urmare a vârstei micuţului, dar şi a gravităţii şi întinderii arsurilor, de aceea este greu de prevăzut cum vor evolua lucrurile. Din acest motiv, bebeluşul va fi monitorizat cu multă atenţie.

Intervenţia de azi de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” a durat 40 de minute, iar acum pacientul este monitorizat strict pentru a fi repus în parametri de dinainte de intervenţia chirurgiucală.

„Copilul este alăptat la sân de mamă, astfel că el poate să-şi i-a substanţele nutritive şi să-şi formeze anticorpii necesari. Pentru un copil în starea lui laptele matern este alimentaţia optimă”, a precizat Prof. Dr. Dan Mircea Enescu.

Prof. Dr. Dan Mircea Enescu consideră că fiecare oră este importantă pentru evoluţia ulterioară a bebeluşului. Deşi este un caz deosebit de complex, cadrele medicale sunt optimiste, astfel că, dacă evoluţia copilului este bună într-o perioadă scurtă de timp el va putea fi luat acasă. Chiar şi după externare, starea sa va fi monitorizată de către specialiştii de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”.

Bebeluşul  nu avea mai mult de trei zile când a fost ars pe 30% din suprafaţa corpului din cauza unui incubator defect şi a neatenţiei personalului medical de la Maternitatea Bucur.

 Bebeluşul de numai câteva zile, care a suferit arsuri grave după ce o asistentă de la Maternitatea “Bucur” din Capitală l-a uitat în incubator, a fost operat  la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu”.

Intervenţia a fost una cu un grad mare de risc, ea fiind asemănată de către prof. dr. Dan Mircea Enescu, cu o operaţie de transplant de cord.

Bebeluşul cu arsuri grave, transferat de la Maternitatea Bucur a fost operat la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu", de către o echipă de medici coordonată de prof. dr. Dan Mircea Enescu.

Starea generală de sănătate a bebeluşului este stabilă.

Examenul medical efectuat în cursul zilei de marţi, 17 noiembrie, a relevat faptul că bebeluşul respiră spontan, se alimentează şi primeşte tratament general suportiv şi specific pentru starea post-arsură, tratament local zilnic sau bicotidian.

Bebeluşul cu arsuri grave se află internat în Unitatea de Terapie Intensivă Nou-Născuţi din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti şi este îngrijit de o echipă interdisciplinară (chirurgie plastică, terapie intensivă şi terapie intensivă nou-născuţi).

“Copilul respiră spontan, se alimentează şi primeşte tratament general suportiv şi specific pentru starea post-arsură. Bebeluşul este monitorizat zilnic, biochimic şi hematologic”, a declarat prof. dr. Dan Mircea Enescu.

Bebeluşul de numai câteva zile, care a suferit arsuri grave după ce o asistentă de la Maternitatea “Bucur” din Capitală l-a uitat în incubator, este operat astăzi la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu”.

Intervenţia este una cu un grad mare de risc, ea fiind asemănată de către prof. dr. Dan Mircea Enescu, cu o operaţie de transplant de cord.

“Copilul prezintă arsuri pe 20 la sută din suprafaţa corpului. Astăzi, prin intervenţia de excizie precoce, vom încerca să eliminăm aproximativ 10 la sută din ţesutul carbonizat de pe suprafaţa corpului bebeluşului. Vom începe cu îndepărtarea ţesutului carbonizat de pe membrul superior stâng, deoarece acesta prezintă cele mai profunde şi mai periculoase arsuri. Este vorba despre un copil care astăzi împlineşte cinci zile de viaţă, astfel că intervenţia este una cu un grad mare de risc. Vom folosi grefe de piele de pe suprafaţa corpului copilului, deoarece pielea de la banca de piele poate fi folosită doar temporar. După aproximativ două săptămâni de recuperare vom vedea dacă bebeluşul necesită şi alte intervenţii”, a declarat reporterului SănătateaTV, prof. dr. Dan Mircea Enescu, directorul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu”, din Bucureşti.

Bebeluşul de numai câteva zile, care a suferit arsuri grave după ce o asistentă de la Maternitatea “Bucur” din Capitală l-a uitat în incubator, este operat astăzi la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu”.

Intervenţia este una cu un grad mare de risc, ea fiind asemănată de către prof. dr. Dan Mircea Enescu, cu o operaţie de transplant de cord.

“Copilul prezintă arsuri pe 20 la sută din suprafaţa corpului. Astăzi, prin intervenţia de excizie precoce, vom încerca să eliminăm aproximativ 10 la sută din ţesutul carbonizat de pe suprafaţa corpului bebeluşului. Vom începe cu îndepărtarea ţesutului carbonizat de pe membrul superior stâng, deoarece acesta prezintă cele mai profunde şi mai periculoase arsuri. Este vorba despre un copil care astăzi împlineşte cinci zile de viaţă, astfel că intervenţia este una cu un grad mare de risc. Vom folosi grefe de piele de pe suprafaţa corpului copilului, deoarece pielea de la banca de piele poate fi folosită doar temporar. După aproximativ două săptămâni de recuperare vom vedea dacă bebeluşul necesită şi alte intervenţii”, a declarat reporterului SănătateaTV, prof. dr. Dan Mircea Enescu, directorul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu”, din Bucureşti.

Reconstrucţia mamară sau refacerea sânului extirpat a presupus „împrumutarea” şi folosirea unui muşchi nevascularizat, peste care s-a proiectat şi inserat o insulă tegumentară, explică prof. dr. Ioan Lascăr, şeful Clinicii de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă, Spitalul de Urgenţă Floreasca.

„Pentru refacerea sânului a fost prelevată o insulă de tegument cu un lambou muscular care au fost translate, rotate, în vecinătate – din zona dorsală în zona pretoracică. În acelaşi loc, a fost creat un spaţiu, un buzunar în care a putut fi introdus implantul expander. S-a realizat, apoi, instalarea impatului expander, care va permite, pe parcursul câtorva luni, printr-o procedură simplă şi confortabilă, să fie crescut, progresiv, volumul”, a declarat prof. dr. Ioan Lascăr.

Reconstrucţia sânului vizează, după intervenţia iniţială şi umplerea completă a expanderului, înlocuirea acestuia cu un implant de bună calitate din punct de vedere tactil şi, la distanţă de alte câteva luni, reconstrucţia areolei şi a mamelonului.

„Implantul inserat este temporat şi va ajuta la creşterea rezervei tegumentare care să permită reconstrucţia sânului. Sânul reconstruit nu va avea sensibilitate, ci doar formă anatomică”, a conchis prof. dr. Ioan Lascăr.

Prof. dr. Dan Mircea Enescu, medic primar Chirurgie Plastică - Microchirurgie Reconstructivă, manager Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu".

Tratamentul chirurgical al arsurilor necesită intervenţii unice, particularizare pe fiecare caz în parte. Tehnicile chirurgicale de tratare a arsurilor variază, în funcţie de zonele vizate.

Prof. dr. Dan Mircea Enescu,  medic primar Chirurgie Plastică - Microchirurgie Reconstructivă, manager Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" efectuează o intervenţie de excizie – grefare, la un copil în vârstă de 15 ani, ce a suferit arsuri pe 70% din suprafaţa corpului. Înaintea procedurilor de excizie – grefare, pacientul a suferit mici intervenţii ajutătoare: toaletă chirurgicală primară, incizii de compresiune şi amputaţii minore. După trei săptămâni de la efectuarea acestor proceduri, s-a decis executarea unor retuşuri finale.

Tratamentul chirurgical al arsurilor a implicat, în cazul de faţă, incizii pe dosul membrelor superioare, curăţarea de plăgi granulare şi curăţarea şi degranularea degetelor. Pe faţa dorsală a mâinii s-a efectuat o incizie saturată faţa volară şi degetele au fost grefate. Totodată, la nivelul membrului superior stâng a fost necesară o excizie tangenţială, degranularea exciziei de compresiune şi acoperirea cu piele mesată.

„Acest copil, după ce l-am salvat, trebuie să se integreze cât mai repede. Victoria nu este imediată ci se desfăşoară în timp. Răspunsul la tratament va fi unul realist atunci când pacientul va deveni adult”, a declarat prof. dr. Dan Mircea Enescu.