Chirurgie plastica reconstructiva

După 14 ore de intervenţie chirurgicală, o echipă formată din 10 cadre medicale a reuşit să transforme o femeie în bărbat. În data de 31 mai 2011, pacienta de 35 de ani a fost supusă unei operaţii de schimbare de sex, după ce a trecut printr-o evaluare amănunţită şi o vaginectomie efectuată în urmă cu şase luni de zile. Astfel, i-au fost create o neo-uretră, un neo-scrot, proteze testiculare, operaţia finalizându-se cu ataşarea neo-penisului la zona receptoare.

Dr. Per Heden, medic coordonator al Akademikliniken din Stockholm a fost invitatul special al Allergan în cadrul Conferinţei Naţionale Anuale a Asociaţiei Chirurgilor Plasticieni din România, desfăşurată în perioada 28 – 30 aprilie 2011, la Timişoara. Cu acest prilej, reputatul chirurg plastician a realizat alături de prof.univ.dr. Tiberiu Bratu, vicepreşedintele Asociaţiei Chirurgilor Plastici din România,o intervenţie de corectare a asimetriei şi augmentare primară, la o pacientă tânără.

Potrivit specialistului, multe dintre femei apelează la operaţiile de mărire a sânilor nu din vanitate, ci pentru că astfel îşi recâştigă încrederea în ele. Totodată, dr. Per Heden s-a arătat impresionat de interesul  specialiştilor plasticieni din ţara noastră faţă de noutăţile apărute în domeniul chirurgiei plastice, reconstructive şi estetice. De altfel, necesitatea organizării unor conferinţe de o asemenea amploare şi pe viitor a fost un alt subiect atins de dr. Per Heden, care va mai reveni în ţara noastra pentru a menţine colaborarea cu medicii specialişti din România.

Fiecare operaţie reprezintă o provocare pentru că implică şi o artă, pe langă tehnicile chirurgicale utilizate. Declaraţia îi apaţine dr. Cristian Niţescu, medic primar chirurgie estetică în cadrul Spitalului de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri din Bucureşti şi a fost făcută în cadrul Conferinţei Naţionale Anuale a Asociaţiei Chirurgilor Plasticieni din România.

În timpul unei interventii chirurgicale, pot apărea elemente ce ţin de neprevăzut, iar reuşită cazului depinde foarte mult de experienţa şi măiestria chirurgului plastician, a explicat dr. Cristian Niţescu.

În cadrul Conferinţei Naţionale Anuale a Asociaţiei Chirurgilor Plasticieni din România, care a avut loc la Timişoara, la hotel Continental, în perioada 28-30 aprilie 2011, prof. univ. dr. Ioan Petre Florescu, preşedintele Asociaţiei Chirurgilor Plastici din România, a acordat un interviu echipei Sănătatea TV în care a explicatcât de mult a evoluat chirurgia plastică în România, cum se prezintă această specialitate la ora actuală şi despre importanţa acesteia atât din punct de vedere estetic, cât şi funcţional.

Preşedintele Asociaţiei Chirurgilor Plastici din România a menţionat că pentru a face chirurgie estetică, un specialist din domeniu trebuie sa aibă bazele chirurgiei reparatorii.

Cu ocazia Conferinţei Naţionale Anuale a Asociaţiei Chirurgilor Plasticieni din România, care a avut loc la Timişoara, la hotel Continental, în perioada 28-30 aprilie 2011, prof. univ. dr. Tiberiu Bratu, vicepreşedinte al Asociaţiei Chirurgilor Plastici din România, ne-a declarat că în ultimii 20 de ani chirurgia plastică din ţara noastră a evoluat considerabil, ajungând la standarde europene sau chiar mondiale.

Faptul că există o colaborare între specialiştii români şi cei străini, precum şi organizarea unor conferinţe şi congrese ştiinţifice în acest domeniu, dar şi faptul că există aparatură de ultimă generaţie utilizată în clinicile noastre, îi ajută atât pe medicii care activează în domeniu, cât şi pe cei care aleg această specializare în viitor.

În cadrul Conferinţei Naţionale Anuale a Asociaţiei Chirurgilor Plasticieni din România, care a avut loc la Timişoara, la hotel Continental, în perioada 28-30 aprilie 2011, au fost prezenţi specialişti în chirurgia plastică, atât din ţara noastră, cât şi din străinătate.Printre chirurgii plasticieni români de renume participanţi la acest eveniment s-au numărat prof. univ. dr. Ioan Florescu, preşedintele Asociaţiei Chirurgilor Plastici din România şi prof. univ. dr. Tiberiu Bratu, vicepreşedintele Asociaţiei Chirurgilor Plastici din România.

Un invitat de onoare din Suedia, dr. Per Heden, a avut o prezentare în cadrul conferinţei şi a efectuat, alături de prof.univ.dr. Tiberiu Bratu, o intervenţie chirurgicală de corectare a asimetriei şi de augmentare primară la o pacienta tanara. Evenimentul Conferinţei Naţionale Anuale a Asociaţiei Chirurgilor Plasticieni a fost unul complex, datorită prezentărilor ştiinţifice, intervenţiilor chirurgicale care s-au efectuat live, precum şi prezenţei unor importanţi furnizori de servicii medicale din domeniul chirurgiei plastice.

Reconstrucţia sânului este o procedură chirurgicală prin care se reface forma sânului pentru femeile care au suferit o mastectomie, ca tratament pentru cancerul de sân. Prin operaţie se reface conturul sânului şi, dacă se doreşte, mamelonul şi areola. Majoritatea femeilor care au suferit o mastectomie pot beneficia de reconstrucţia sânului. De obicei, femeile cărora li s-a facut o lumpectomie nu necesită o reconstrucţie a sânului. Dr. Ileana Carmen Boiangiu, medic primar, Şef secţie chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri din Bucureşti, explică pentru SănătateaTV cum se realizează reconstrucţia sânului după mastectomie. “Pacientele trebuie să fie informate că această operaţie de extirpare a sânului sau a unei părţi a acestuia poate fi urmată de o procedură de reconstrucţie care să le readucă echilibrul fizic şi emoţional. Pacientele care se adresează serviciului nostru pentru reconstrucţie de sân vin de obicei din propria iniţiativă, după ce s-au confruntat cu acest handicap”, spune Dr. Ileana Carmen Boiangiu. Sunt două categorii mari de reconstrucţie a sânului, cu implant siliconic şi cu ţesut de la pacientă. Tendinţa este să se folosească implantul siliconic în condiţiile în care reconstrucţia se face în acelaşi timp cu operaţia de îndepărtare a ţesutului bolnav. Reconstrucţia imediată este chirurgia reparatorie care se face odata cu masectomia, atunci când se îndepărtează întregul sân. Un avantaj al reconstrucţiei imediate este acela ca ţesuturile pieptului rămân neafectate de terapia prin radiaţii şi de cicatrici. Reconstrucţia sânului la o dată ulterioară este operaţia care se face la un interval de timp după mastectomie. Reconstrucţia într-o singură etapă sau reconstrucţia imediată poate fi realizată în acelaşi timp cu mastectomia. “După ce este îndepărtat ţesutul bolnav de pe sân, chirurgul plastician va plasa un implant de sân în locul în care a fost îndepărtat ţesutul pentru a construi conturul sânului”, spune Dr. Ileana Carmen Boiangiu. Procedurile de reconstrucţie cu ţesut propriu folosesc ţesut de pe burtă, spate, şolduri sau de pe şezut pentru a reface sânul. Cele mai întâlnite două tipuri de proceduri de reconstrucţie cu ţesut propriu sunt cele care folosesc ţesuturi de pe abdomen si cele care folosesc ţesuturi din partea de sus a spatelui. Aceste operaţii lasă cicatrici atât în locul de unde a fost luat ţesutul, cât şi la sânul reconstruit. Cicatricile se vor mai estompa cu timpul, dar nu vor dispărea complet niciodată. “Indiferent de metoda de reconstrucţie la care se recurge, întotdeauna este o regulă, chirurgul se va adresa şi sânului sănătos. Acesta va fi operat pentru a obţine o simetrie cu sânul reconstruit”, a adăugat Dr. Ileana Carmen Boiangiu. 

Fetiţa de nouă ani, care a fost adusă cu un echipaj SMURD de la Spitalul de Pediatrie din Iaşi la Spitalul Clinic de Copii „Grigore Alexandrescu” cu arsuri întinse, este în stare gravă.

Prof.dr. Dan Enescu, managerul Spitalului de Copii „Grigore Alexandrescu”, a declarat că mica pacientă se află în şoc post combustiţional. Fetiţa a venit la Spitalul Clinic de Copii „Grigore Alexandrescu” cu arsuri de gradul trei şi patru, întinse pe 50% din suprafaţa corpului. Focul i-a ars regiuni ale capului, cervicale, ale trunchiului anterior şi posterior, ambele membre superioare, precum şi căile respiratorii superioare. ”Trebuie să fim foarte precauţi şi să investigăm fiecare organ în parte.

Fetiţa va trebui echilibrată într-un anumit interval de timp, nu ştim exact cât. Ne vom da seama abia după modul în care va răspunde la tratamentul nostru”, a declarat prof. dr. Dan Enescu. Medicii spun că sunt necesare două intervenţii chirurgicale  pentru acoperirea suprafeţelor arse. „Faţa este elementul cel mai delicat pentru că, după intervenţie, copilul trebuie să se poată integra în colectivitate. Deocamdată, a început să facă fiziokinetoterapie”, a subliniat profesorul Dan Enescu. Fetiţa, din comuna gălăţeană Rădeşti, a suferit arsurile la jumătatea lunii aprilie, după ce a ajutat o vecină să aprindă focul aruncând o sticlă de petrol în jar. 

 Otoplastia, corectarea urechilor decolate, se face pentru a apropia urechile de cap sau pentru a le face mai mici. De obicei urechile decolate sunt asimetrice, una fiind mai decolată decât cealaltă. De asemenea, pot exista diferenţe de mărime între cele două urechi. Scopul otoplastiei este de a restabili această simetrie. De regulă, otoplastia se practică între 4 – 14 ani, dar poate fi realizată şi la vârstă adultă. “Intervenţia chirurgicală se realizează prin remodelarea cartilajului auricular şi ancorarea lui pentru a apropia urechile de cap. Inciziile rezultate sunt pe faţa posterioară a urechii şi sunt mascate”, spune Dr. Sorin Nae, medic primar chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă, Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică Reparatorie şi Arsuri. Otoplastia se efectuează sub anestezie generală în special în cazul copiilor deoarece este cea mai sigură şi asigură confort operator echipei chirurgicale. Cele mai multe otoplastii nu necesită zile de spitalizare postoperatorie, pacienţii putând pleca acasă la câteva ore după operaţie, dar în cazul copiilor care au beneficiat de anestezie generală sunt indicate 1-2 zile de spitalizare pentru a rămâne după operaţie sub observarea personalului medico-chirurgical de specialitate. “La 10 zile postoperator, firele se scot, iar pacientul va fi nevoit să poarte un dispozitiv de contenţie elastică, pe care îl va purta la început non-stop, după care numai noaptea, acesta ajutând la vindecarea mai rapidă a operaţiei”, a adăugat Dr. Sorin Nae.