SănătateaTV - Televiziunea Oamenilor Sănătoşi
ticker
ticker
  • Endoscopia digestivă - chirurgie fără cicatrici Endoscopia digestivă - chirurgie fără cicatrici
    Endoscopia digestivă se foloseşte pentru a depista toate afecţiunile cu o expresie la nivelul mucoasei sau modificări anatomice potenţiale generatoare afecţiuni  în vecinătatea lor apropiată.
     
     „Cu anumite tipuri de endoscoape se poate face o chirurgie specială fără cicatrici. Tubul endoscopului este introdus prin vagin, stomac sau colon. Se pătrunde în cavitatea perineală şi se realizează o aşa numită investigaţie chirurgicală prin orificii naturale”, ne-a relatat Prof. Dr. Niculae Iordache, medic generalist cu competenţe în endoscopie la Clinica Academica.
     
     Endoscopia digestivă explorează tractul digestiv şi este de două feluri: superioară, care explorează esofagul, stomacul şi duodenul şi inferioară sau colonoscopia.
     
     Colonoscopia este o investigaţie ce permite medicului să observe interiorul intestinului gros (rectul şi colonul) cu ajutorul unui instrument flexibil prevăzut cu o mica cameră numit colonoscop.
     
    În general, gravidele sau persoanele cu afecţiuni cardiace, infecţii abdominale, diverticuloză nu trebuie să facă colonoscopie decât dacă este absolut necesară. Mulţi specialişti recomandă screeningul pentru persoanele fară factori de risc în dezvoltarea cancerului de colon la vârste de peste 50 de ani. La persoanele cu risc de a dezvolta cancer de colon este indicat să se înceapă examinarile de screening de la 40 de ani.
  • Ulcerul gastroduodenal. Tipuri de tratament şi malignizarea bolii Ulcerul gastroduodenal. Tipuri de tratament şi malignizarea bolii

    Dr. Letiţia Ţugui, medic gastroenterolog, Clinica Academica

    Ulcerul gastroduodenal poate fi prevenit prin adoptarea unor măsuri de protejare a stomacului de agresiuni, explică dr. Letiţia  Ţugui, medic gastroenterolog, Clinica Academica. Totodată, pentru prevenirea afecţiunii se recomandă respectarea unui ritm de de muncă şi de repaus, evitarea suprasolicitărilor şi a stărilor emoţionale.

    Pentru a feri stomacul de factori iritanţi, specialiştii indică o dietă din care să fie excluse condimentele, băurile alcoolice şi cele acidulate, tutunul, cafeaua şi alimentele care cresc secreţia acidă. 
     
    Tratamentul medicamentos al ulcerului gastroduodenal presupune administrarea unor medicamente antisecretoare şi anticidale . Pot fi asociate, de asemenea, şi medicamente antibiotice, pe o perioadă limitată de timp.
     
    Ulcerul gastroduodenal necesită o atenţie deoasebită, având în vedere faptul că este considerat a fi o leziune premalignă. Netratat corespunzător, în timp, ulcerul poate evolua în cancer gastric. Din acest motiv, urmărirea endoscopică este esenţială în depistarea eventualelor modificări intermediare.
     
  • Ulcerul gastroduodenal. Consideratii generale Ulcerul gastroduodenal. Consideratii generale

    Dr. Letiţia Ţugui, medic gastroenterolog, Clinica Academica

    Ulcerul este definit ca fiind o leziune a suprafeţei tractului digestiv. Netratată la timp, această leziune are tendinţa de a se adânci în profunzimea mucoasei gastrice, declanşând craterul ulceros. Ulcerul duodenal este tipul de ulcer cel mai răspândit.

    Principala simptomă a ulcerului gastroduodenal este senzaţia de arsură localizată la nivelul stomacului. În cazul pacienţilor tineri, afecţiunea debutează zgomotos. La pacienţii vârstnici, boala este demascată de hemoragia digestivă.  În această situaţie, apar simptome precum greaţa, vărsăturile sau intoleranţa alimentară.

    Diagnosticul ulcerului gastroduodenal poate fi stabilit endoscopic sau radiologic. Aceste investigaţii indică anumite modificări care conturează afecţiunea. Pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine, medicul gastroenterolog poate recomanda şi efectuarea unui test histologic care să stabilească diferenţa dintre ulcerul duodenal şi cancerul gastric.

    Cauza care determină apariţia ulcerului gastroduodenal este dezechilibrul dintre factorii de apărare ai organismului şi cei de agresiune. Secreţia de peptină sau administrarea medicamentelor antiinflamatoare nonsteroidiene sunt alţi factori favorizanţi.

  • Endoscopia cu videocapsula Endoscopia cu videocapsula

    Prof. dr. Mircea Diculescu, medic primar gastroenterolog, Clinica Academica

    Endoscopia cu videocapsulă este o investigaţie care ajută la vizualizarea aparatului digestiv. Procedura este una facilă, nedureroasă, cu pregătiri minime şi fără riscuri pentru pacient. O astfel de examinare poate fi efectuată şi la Centrul Medical Academica.

    Videocapsula este destinată explorării intestinului subţire sau a colonului. Acest tip de endoscopie se bazează, practic, pe înghiţirea unei pastile de mărimea unui antibiotic, în care este încorporată o cameră video şi o sursă de lumină. Capsula endoscopică transmite imagini din interiorul aparatului digestiv după care este eliminată în mod natural de către organism.  

    Videocapsulă are un sistem de captare a imaginilor(2-4/secundă), înregistrând leziuni de o zecime de milimetru. Pacientului i se ataşează în zona abdominală un „receiver” , aparat ce captează imaginile în mod continuu. De la receiver datele sunt trimise la un computer, unde sunt analizate de specialişti prin confruntare cu imagini dintr-o bază de date largă de imagini.

    Videocapsula are dimensiunea unei pastile de ampicilină. Pentru efectuarea endoscopiei cu videocapsula aceasta se înghite cu apă în condiţii de repaus alimentar.

    Videocapsula este de unică folosinţă şi are o independenţă energetică de până la 10 ore.

    Comparativ cu metodele clasice, avantajele aduse de videocapsulă sunt extrem de numeroase atât din punct de vedere medical, cât şi pentru confortul persoanei care efectuează această investigaţie. Prin această metodă de diagnostic, se evită numeroasele explorări care sunt de cele mai multe ori costisitoare şi dificile. Calitatea imaginilor oferă posibilitatea de a vizualiza detalii ale desenului vascular, oferind, în acelaşi timp, date asupra dimensiunii unor posibile leziunilor.

    În condiţiile unei pregătiri corespunzătoare, riscurile sunt cvasinule. Ca şi contraindicaţii se menţionează existenţa de stenoze, ocluzii, perioada de sarcină sau fistule intestinale.

     
     
     
Newsletter

Vrei să fii la curent cu noutăţile Sănătatea TV:


Nume:
E-mail: