-
Infecțiile respiratorii, spaima mămicilor în sezonul rece
Infecțiile căilor respiratorii au frecvență mai mare în sezonul rece, mai ales din cauza scăderii imunității organismului. Dr. Viorica Vlădescu, medic primar medicină de familie, menționează printre factorii de risc expunerea copilului mic la un mediu nociv, precum cel încărcat cu fum de țigară, factorii de mediu - colectivitatea în care trăiește copilul. Anual, se produc 2-4 episoade de infecții respiratorii, în special rino-faringite acute. La copiii mici, debutul infecțiilor respiratorii este însoțit de febră, iritabilitate, strănut, obstrucție nazală, uneori vărsături. La bebeluși, secrețiile nazale vor fi îndepărtate cu tampoane de vată și se folosesc serurile fiziologice și cele cu apă marină pentru dezobstruarea căilor respiratorii. Antibioticele trebuie evitate, acestea fiind administrate numai la recomandarea medicului.
-
Alimentația diversificată a copilului mic
Sugarii, în primele 4-6 luni de viață, își obțin toate elementele nutritive din lapte, în primul rând din laptele matern. După această vârstă, pot fi adăugate în alimentație cereale, fructe, legume și carne. Vârsta potrivită pentru diversificarea alimentației este după șase luni. Dr. Viorica Vlădescu, medic primar medicină de familie, spune că există și adepți ai diversificării alimentației precoce, de la vârsta de 3-5 luni. Diversificarea alimentației trebuie să se facă după niște reguli precise. Dr. Viorica Vlădescu spune că trebuie avut în vedere faptul că în alimentația bebelușului se introduce un singur aliment o dată, lăsându-se un interval de până la o săptămână între alimentele noi. Diversificarea trebuie să țină cont de gustul copilului. "Orice modificare trebuie propusă, nu impusă!". Între șase și nouă luni, dr. Viorica Vlădescu recomandă introducerea în alimentația bebelușului a cărnii, carne de pasăre sau pește. Sunt interzise alimentele greu digerabile, artificiale, cele care pot provoca înec sau alergii.
-
Gripa si vaccinul antigripal
Dr. Rodica Tănăsescu, Preşedinte Societatea Naţională de Medicina Familiei
Gripa este o infecţie respiratorie cu un risc de evoluţie severă. Gripa şi marea majoritate a răcelilor sunt boli virale. Afecţiunea este una comună, care apare fie în cazuri sporadice, fie în epidemii sau în în epidemii extinse.
Dr. Rodica Tănăsecu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, atrage atenţia asupra faptului că gripa este de foarte multe ori confundat cu răceala. Gripa, spre deosebire de răceală, este determinată de virusurile gripale şi prezintă anumite particularităţi. Ceea ce o diferenţiază de răceală sunt chiar simptomele pe care le prezintă: febră, frisoane, dureri musculare, dureri de gât, lipsa apetitului sau tuse seacă.
Spre deosebire de simptomatologia unei simple răceli, gripa apare brusc, dezvoltându-se extrem de rapid. Dr. Rodica Tănăsescu subliniază faptul că boala are un potenţial de agravare mult mai mare decât o răceală banală.
În fiecare an, gripa este determinată de alte virusuri. Organizaţia Mondială a Sănătăţii studiază anual şi determină ce virusuri gripali pot apărea în sezonul rece următor. Pe baza acestor studii, se fabrică vaccinurile antigripale pentru toată emisfera nordică.Vaccinul antigripal, aşadar, nu este valabil de la un an la altul. De obicei, într-un sezon circulă dominant 2-3 tipuri de virusuri.
Vaccinarea antigripală este recomandată, în general, persoanelor expuse la riscuri mai mari cum sunt copiii, vârstnicii sau cei ce suferă de boli cronice.Vaccinarea trebuie făcută în perioadele considerate potrivite pentru producerea de anticorpi în timp util. Referitor la contraindicaţiile vaccinului antigripal, Dr. Tănăsescu atenţionează pacienţii cu alergie la ou, pe cei cu boli acute severe sau cu imunodeficienţe.
Tratamentul gripei ar trebui să includă cât mai multă odihnă, consumul unei cantităţi mari de lichide, folosirea picăturilor nazale şi administrarea unor antitermice pentru reducerea febrei.
-
Medicina de Familie - obiective si asteptari
Dr. Rodica Tănăsescu, Preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, ne vorbeşte despre obiectivele stabilite de către conducerea medicinei de familie, de aşteptările pe care reprezentanţii medicinei de familie le au de la instituţiile sanitare ale statului dar şi despre principalele probleme cu care asistenţa medicală primară se confruntă.
Potrivit doamnei doctor Rodica Tănăsescu, printre obiectivele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei se numără atât dezvoltarea asociaţiilor locale a medicilor de familie cât şi dezvoltarea profesională a membrilor Societăţii Naţionale de medicina familiei şi a medicilor care oferă asistenţă medicală primară. De asemenea, dr. Rodica Tănăsescu vorbeşte despre nevoia de sprijin a medicinei de familie din partea instituţiilor sanitare ale statului. Pentru o funcţionare optimă a asistenţei medicale primare, este necesară o bună colaborare cu instituţii precum Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, patronatele de medicina familiei, cu Colegiul Medicilor din România dar şi cu catedrele de medicina familiei.
-
Antiinflmatoarele - steroidiene şi nonsteroidiene
Dr. Rodica Tănăsescu, preşedinte AMF-B
Dr. Rodica Tănăsescu ne explică ce reprezintă clasa antiinflamatoare şi în câte tipuri se împart: steroidiene şi nonsteroidiene. Antiinflamatoarele steroidiene se referă la preparatele cortizonice, iar nonsteroidiene la restul. De asemenea, ne sunt prezentate în ce afecţiuni sunt indicate antiinflamatoarele steroidiene şi ce efecte adverse pot rezulta dacă nu sunt luate doar la recomandarea medicului şi pe cură scurtă.
Antiinflamatoarele nonsteroidiene sunt importante deoarece sunt recomandate în afecţiuni curente şi larg răspândite – dureri reumatice, dureri articulare, stări febrile, dureri de cap, de dinţi şi dureri menstruale, dar au şi acestea contraindicaţii. Sunt prezentate câteva tipuri de antiinflamatoare nonsteroidiene, de la banalul paracetamol, la diclofenac, ibuprofen şi până la cele de generaţie mai nouă (ex.nimesulide). Antiinflamatoarele nonsteroidiene sunt iritante la nivelul traictului gastro-intestinal şi de aceea trebuie administrate cu atenţie, pe cură scurtă şi întotdeauna însoţite de un tratament de protecţie a stomacului.
-
Durerea
Dr. Rodica Tănăsescu, preşedinte AMF-B Durerea este o stare de disconfort, o acuză subiectivă a pacientului, care descrie ceea ce simte. Este în mod clasic percepută ca un semn al bolii şi este cel mai frecvent motiv de prezentare la medic. Durerea furnizează date importante pentru diagnosticul pozitiv şi este folosită pentru evaluarea răspunsului la tratament. Cauzele durerii sunt extrem de numeroase, mergând de la o banală colică până la dureri severe de tip neoplazic. Potrivit OMS, există 3 trepte de tratament cu analgetice în funcţie de 3 tipuri de durere: uşoară, moderată şi severă.
Dr. Rodica Tănăsescu ne vorbeşte despre cele 3 stadii ale durerii de pe „scala durerii”, un instrument mental care încearcă să determine intensitatea durerii pentru a o trata. Primul stadiu al durerii care corespunde unei dureri declarate de la 1 la 3, reprezintă pentru pacient o simplă jenă, un disconfort uşor care cedează la mijloace simple. Cel de-al doilea reprezintă o durere moderată de la 3 la 7 şi afectează capacitatea de odihnă, capacitatea de concentrare ş.a.m.d. O durere severă, de la 7 la 10 e o durere insuportabilă.
Tratamentul durerii se realizează individualizat pentru fiecare pacient în funcţie de sursa durerii şi de tipul acesteia. Spre exemplu, pentru o durere cronică cum ar fi durerea neoplazică ce corespunde stadiilor finale ale cancerului nu se poate administra tratament decât în vederea ameliorării calităţii vieţii pacientului.
Pagina:
1
|
|
