-
Diagnosticul genetic şi domeniul neuroreabilitării, inexistente în România
Inexistenţa realizării unui diagnostic genetic, lipsa domeniului neuroreabilitării şi al unui registru al pacienţilor cu Parkinson sunt doar câteva dintre problemele care ar împiedica reabilitarea mult mai eficientă a pacienţilor cu boli neurodegenerative.
Plus că în statisticile Ministerului Sănătăţii, bolile neurologice apar undeva pe poziţia a şaptea sau a opta, lucru complet neadevărat, potrivit declaraţiei făcută de prof. univ. dr. Ovidiu Băjenar, preşedintele Societăţii de Neurologie din România, pentru Sănătatea TV. Cu toate acestea există speranţa că într-un viitor nu foarte îndepărtat vor exista soluţii terapeutice mult mai eficiente, care să stopeze boala sau măcar să îi încetinească evoluţia.
-
Alzheimer, o problemă de sănătate publică
Demenţa Alzheimer este o problemă de sănătate publică, în România existând peste 200.000 de pacienţi care suferă din cauza acestei afecţiuni. În ciuda acestui fapt, pe lângă boală, viaţa unui astfel de pacient este îngreunată şi de serviciile de îngrijire inexistente. În acest context, Societatea Română Alzheimer încearcă să convingă autorităţile ca demenţa să fie pe agenda lor, a declarat conf. univ. dr. Cătălina Tudose, preşedintele Societăţii Române Alzheimer. În ţara noastră, o problemă o reprezintă şi diagnosticarea tardivă a persoanelor cu această formă de demenţă.
Dacă diagnosticarea s-ar face precoce, atunci tratamentul de care aceşti pacienţi beneficiază i-ar putea ajuta ca timp de şase sau şapte ani să ducă o viaţă aproape normală. Însă, pentru a se putea realiza un cadru propice diagnosticării şi îngrijirii pacienţilor cu Alzheimer, trebuie înţeleasă mai întâi gravitatea situaţiei, a mai subliniat conf. univ. dr. Cătălina Tudose.
-
Primul spital privat de Alzheimer din Romania
Numărul cazurilor de Alzheimer a crescut în ultima perioadă la câteva sute de mii, iar asta din cauza diagnosticării tardive şi a unei informări insuficiente cu privire la acest sindrom. Chiar dacă numărul persoanelor afectate de Alzheimer este destul de ridicat, în prezent există puţine centre care se ocupă de tratarea şi îngrijirea unor astfel de bolnavi.
În acest context, în luna martie 2008, s-a deschis Centrul pilot Oxxygene, ce funcţionează cu statutul de spital privat dedicat bolnavilor cu Alzheimer şi alte forme de demenţă şi care a primit acreditare de la Ministerul Sănătăţii pentru 12 paturi. Urmează ca această capacitate să se extindă la 56 de paturi până în luna februarie 2011.
-
Prima embolizare de anevrism cerebral realizată într-o clinică privată din România
O femeie în vârstă de 58 de ani, din județul Tulcea, care suferea de un anevrism cerebral mai rar întâlnit, a fost tratată cu succes, prin embolizare, la Clinica de Angiografie şi Terapie Endovasculară Hemodinamic din capitală. Este primul caz de embolizare a unui anevrism cerebral realizat la o clinică medicală privată din România. Intervenţia, realizată de dr. Dima Ştefăniţă, primul medic din România cu o diplomă europeană în neuroradiologie intervenţională, reprezintă o premieră în România din punct de vedere al localizării şi morfologiei anevrismului.
Intervenţia de embolizare a unui anevrism cerebral, care a durat peste o oră şi jumătate, a fost un succes. “A fost vorba de un anevrism nerupt de segment cavernos carotidian, o porţiune a carotidei înconjurată de os, aproape imposibil de abordat neurochirurgical. Anevrismul, prin dimensiunea sa de aproximativ doi centimetri, a creat un efect de masă pe structurile învecinate, comportîndu-se ca o tumoră”, a declarat dr. Dima Stefăniţă, realizatorul intervenţiei de embolizare.
În urmă cu două luni, pacienta a început sa aibă dureri de cap și nu a mai putut să deschidă pleoapa ochiului drept. După consultul oftalmologic şi realizarea investigaţiilor imagistice, s-a constatat că femeia avea un anevrism cerebral.
Anevrism cerebral
“Anevrismul cerebral reprezintă o dilatare la nivelul unei artere și este grav faptul că se poate rupe în orice moment. De altfel, cele mai multe anevrisme se descoperă în urma unei hemoragii subarahnoidiane. Din nefericire, 50% din pacienţii cu ruptură anevrismală decedează până să ajungă la spital”, a declarat dr. Dima Ştefăniţă.
Sângele pacientei, folosit în vindecarea de anevrism
Clinica Hemodinamic, prin echipamentele de înaltă performanţă, permite realizarea intervenţiilor prin vasele de sânge ale pacienților. Medicul introduce prin artera femurală spirale de platină acoperite cu un polimer şi un stent, cu scopul realizării unei tromboze (cheag de sânge) la nivelul anevrismului. Astfel, viteza de circulaţie a sângelui la nivelul anevrismului scade. “După intervenţie, pe măsură ce trece timpul, la nivelul trombului din interiorul anevrismului se organizează tot felul de punţi si au loc tot felul de procese retractile, conducând la scăderea cu până la 40% a volumului anevrismului. Practic, folosesc sângele pacientei ca să-i vindec anevrismul”, a explicat dr. Dima Ştefăniţă, înainte de a începe embolizarea.
Pregătiri speciale pentru embolizare
Specialistul este de părere că medicul singur trebuie să-şi pregătească instrumentarul înainte de embolizare, pentru a preveni orice incident intraoperator. Pregătirea pacientei aflată sub anestezie generală şi toţi paşii necesari pentru organizarea instrumentarului au durat peste o jumătate de oră. În acest timp, dr. Dima Stefăniţă şi echipa sa au îmbrăcat vestele grele de protecţie împotriva radiaţiilor X , deoarece embolizarea se face sub ghidaj radiologic.” Am “spălat” practic toate materialele pe care le folosesc cu ser heparinat, pentru a evita coagularea sângelui şi am folosit substanţe care inhibă contractarea vasului sanguin”, a mai explicat dr. Dima Ştefăniţă.
Catetere subţiri ca un fir de păr
Materialele ultramoderne de fabricaţie americană folosite la Clinica Hemodinamic permit realizarea unor orificii foarte mici la nivelul pielii şi a arterei femurale, prin care s-a introdus o teacă, adică un “furtunaş”, lung de 20 de centimetri și cu o grosime de 2 milimetri. “Am introdus cateterul prin artera femurală dreaptă, iar prin acesta am inserat un alt microcateter, subţire ca un fir de păr”, a mai spus dr. Dima Ştefăniţă. Practic, se navighează prin artera femurală, până în zona capului pacientei. Anevrismul a fost umplut cu cele patru spirale, materiale extrem de fine, cu diametrul de 13 milimetri şi lungimea de 37 de centimetri.
Încordare maximă
Emoţiile nu au lipsit, ceea ce a încordat la maximum atenţia echipei medicale. “A patra spiră nu a intrat foarte uşor, deoarece anevrismul era bine umplut cu platină. M-am jucat un pic cu ea până când am reuşit. De asemenea, am ales să montăm şi un stent. Acesta arată ca un “burlan” al cărui perete este format dintr-o plasă, ochiurile ei fiind destul de mici ca să redirijeze fluxul sângelui în lumenul vasului. Sper ca în scurt timp să asistăm la tromboza care să securizeze anevrismul, să nu mai existe riscul de ruptură. În al doilea rând, trombul scade în dimensiuni şi la fel și compresia pe structurile învecinate scade”, a mai spus dr. Dima Ştefăniţă.
Pacienta s-a trezit zâmbind
În timpul intervenţiei, pe holul Clinicii Hemodinamic, cu sufletul la gură, aştepta fiica pacientei, o tânără de 21 de ani, întrebând fiecare persoană care ieşea sau intra în anticamera sălii de operație, dacă mama sa este în siguranţă. După o oră şi jumătate, echipa medicală a început procedura de trezire a pacientei. Această sarcină i-a revenit doctoriţei Bărbulescu, despre care colegii săi spun că are capacitatea de a-i face pe pacienţii anesteziaţi să zâmbeacă atunci când se trezesc. Aşa a fost şi cu pacienta care, incredibil, zâmbea. Poate mai mut decât atât, ea chiar a reuşit să-şi mişte pleoapa paralizată, ceea ce a trezit o mare bucurie echipei medicale. ”Simt un gust al succesului, o reuşită care îmi dă puterea să continui a-mi face meseria în România, chiar în condiţii de vicisitudini”, a spus dr. Dima Ştefăniţă.
Pacienta se va prezenta la primul control după şase luni, apoi la un an şi la trei ani. ”Primul lucru pe care îl conştientizează aceşti pacienţi este faptul că au şansa unei vieţi noi”, a adăugat dr. Dima Ştefăniţă. Numai după trei zile de la intervenţia de embolizare a anevrismului cerebral, pacienta a fost externată, cu mişcările ochiului absolut normale şi fără nici un fel de deficit neurologic. O astfel de intervenţie costă în sistemul privat aproximativ 60.000 lei, adică 600 de milioane de lei vechi. Numărul românilor care suferă de anevrisme nu se cunoaşte, însă statisticile vest-europene arată că între 4 şi 5 la sută din populaţie suferă, de-a lungul vieţii, de un anevrism cerebral.
Cine este dr. Dima Ştefăniţă?
Dr. Dima Ştefăniţă este medicul care a rezolvat primul anevrism cerebral prin embolizare din România, pe 31 mai 2005, la Spitalul Clinic de Urgenţă ”Bagdasar-Arseni” din București. De atunci, dr. Dima Ştefăniţă a salvat viaţa a peste 122 de români care sufereau de anevrisme cereberale, folosind tehnica embolizării. Medicul Dima Stefăniţă a adus cu sine în radiologia intervenţională din România, experienţa sa profesională obţinută la Spitalul Pitie Salpetriere din Paris. Dr. Dima Şfefăniţă este la bază medic radiolog, obţinând în Franţa diploma de medic neuroradiolog intervenţionist, fiind singurul cu o astfel de specialitate din România. Este asistent universitar la Catedra de Radiologie de la Spitalul Clinic Fundeni din capitală.
-
Neuropatia periferică- diagnostic şi tratament
Diagnosticarea neuropatiei periferice se realizează, în general, în momentul în care pacienţii nu îşi mai pot exercita activităţile zilnice din cauza durerii sau a deranjului provocat de neuropatie. Dr. Sanda Patrichi, manager Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, spune că foarte mulţi pacienţi ignoră simptome precum o amorţeală sau o durere. “Când simţim primele semne ale unei neuropatii periferice ar trebui să cerem sfatul unui specialist.”, recomandă Dr. Sanda Patrichi. În diagnosticarea neuropatiei periferice un rol foate important îl are investigaţia denumită electromiografie sau electroneurografie care stabileşte locul unde a fost afectat nervul, uneori stabileşte şi prognosticul. Tratamentul neuropatiei periferice cuprinde o igienă a vieţii de zi cu zi, o igienă a alimentaţiei, o igienă psihologică. Pe lângă o viaţă sănătoasă, în centrele de recuperare se efectuează pentru tratamentul neuropatiei periferice o serie de proceduri precum masaj, hidroterapie, electroterapie.
Nervul periferic are o putere de recuperare, în medie, de 2 mm pe zi. În funcţie de boala de bază, de gravitatea leziunii, de momentul în care s-a ajuns la medic, şansele de recuperare în cazul unei neuropatii periferice sunt de la nule la 100%.
-
Neuropatia periferică- simptome şi cauze
Neuropatia periferică este o patologie a nervilor periferici. Dr. Sanda Patrichi, manager Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, spune că neuropatia periferică este o afectare lezionară în care, pe lângă existenţa sau nu a durerii, apar şi alte semne. Neuropatia periferică poate începe cu anumite semne de sensibilitate, tulburare manifestată prin durere sau prin senzaţii anormale - furnicături, arsuri. Neuropatia periferică se poate manifesta şi prin lipsa de sensibilitate. “Pe lângă această patologie, în neuropatie există şi o patologie care vizează componenta motorie. Aceasta înseamnă o lipsă de putere, de coordonare.”, adaugă Dr. Sanda Patrichi, manager Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca. Neuropatia periferică cuprinde, de asemenea, şi o tulburarea vegetativă, o tulburare de vascularizaţie, de sudoraţie, leziuni ale pielii, unghiilor. Cauzele neuropatiei periferice sunt foarte multe, de la cauze locale, precum traumatisme, tumori, până la afecţiuni generale – boli metabolice, precum diabetul, cauze carenţiale şi toxice, bolile vasculare sau consumul de medicamente. Primul pas care trebuie făcut în momentul în care simţim primele simptome ale unei neuropatii periferice este să ne prezentăm la medicul de familie care va da o recomandare către medicul neurolog.
-
Anevrismul cerebral - cauze, simptome şi prevenţie
Anevrismul cerebral este o dilataţie a unei artere cerebrale. Acesta poate să rămână nedepistat şi să nu prezinte simptome o lungă perioadă de timp, însă dacă se perforează poate să ducă în scurt timp la decesul pacientului. În acest caz, lupta cu anevrismul cerebral este una contra timp deoarece trebuie luate măsuri urgente în primele 24 - 48 de ore. Despre anevrismul cerebral ne vorbeşte Prof.univ.dr. Alexandru Vlad Ciurea, medic primar neurochirurg, Şeful Secţiei Neurochirurgie a Spitalului Clinic de Urgenţă “Bagdasar – Arseni”
Anevrismul cerebral este o patologie extrem de gravă care se datorează unei malformaţii vasculare. În anumite condiţii de stres, de puseu de hipertensiune, de enervare, de discuţii în contradictoriu, acest anevrism se poate rupe. Când sângele a erupt în creier, pacientul intră în comă sau în stare de somnolenţă, cu partea opusă anevrismului în hemipareză cu afectarea foarte gravă a funcţiilor organismului.
Cele mai expuse persoane la producerea unui anevrism cerebral sunt cele active, cele cu vârste cuprinse între 35 şi 55 de ani.
Îngrijorător este că, în ultima perioadă, a crescut numărul cazurilor cu anevrism cerebral, pentru că a crescut şi starea de solicitare a organismului. Şi mai îngrijorător este însă că medicii specialişti sunt nevoiţi să trateze tot mai mulţi copii cu anevrism cerebral. Acest lucru se explică prin faptul că astăzi copiii se uită mai mult la televizor, se expun foarte mult la soare, fac o serie de sporturi dure, consumă băuturi energizante sau vorbesc ore întregi la telefon.
Primul drum al pacientului bolnav de anevrism cerebral este către Unitatea de Primiri Urgenţe, unde se face o investigare prin tomografie computerizată. Există însă un număr de cazuri care nu rezistă pentru că sângerarea este foarte mare. Observarea unor elemente premergătoare poate salva pacientul: cefalee inexplicabilă, durere de cap în cască, scurte pierderi a stării de conştienţă, scurte pierderi de vedere.
-
Anevrismul cerebral - metode de tratament: embolizare sau clampare chirurgicală
Tratamentul anevrismului cerebral variază în funcţie de mărimea arterei dilatate, vârsta pacientului, structura şi mărimea anevrismului, starea generală de sănătate a pacientului. Prof.univ.dr. Alexandru Vlad Ciurea, medic primar neurochirurg, Şeful Secţiei Neurochirurgie a Spitalului Clinic de Urgenţă “Bagdasar – Arseni”, spune că fiecare caz în parte este discutat de către echipa de medici, optând, în funcţie de complexitatea cazului, fie pe intervenţie chirurgicală, fie pe embolizare.
Tratamentul anevrismului cerebral de dimenisuni mari şi care este simptomatic implică efectuarea unei intervenţii chirurgicale. Embolizarea se face cu anumite spirale care se aruncă în anevrism. Imediat, acestease rotesc şi treptat, treptat anevrismul se reduce şi se trombozează. Embolizarea este o intervenţie mai puţin riscantă, însă costurile sunt destul de mari. Pe de altă parte, nu toate cazurile se pretează la folosirea acestui procedeu. Clamparea chirurgicală implică poziţionarea unei clame în jurul anevrismului pentru a scădea astfel presiunea şi pentru a preveni ruperea lui. Intervenţia de acest tip este extrem de riscantă şi poate pune în pericol viaţa pacientului.
Tratamentul anevrismului cerebral trebuie să fie aplicat urgent, atunci când formaţiunile se dilată rapid. Neoprită la timp, dilarea poate duce la ruperea arterei cerebrale şi chiar la deces.
-
Anevrismul cerebral – clamparea chirurgicală
Clamparea chirurgicală implică poziţionarea unei clame în jurul anevrismului. Prin acest procedeu se scade presiunea din anevrism şi este prevenită ruperea lui. Executarea unei astfel de operaţii depinde de localizarea, mărimea anevrismului cerebral şi de starea de sănătate a pacientului. Prof.univ.dr. Alexandru Vlad Ciurea, medic primar neurochirurg, Şeful Secţiei Neurochirurgie a Spitalului Clinic de Urgenţă “Bagdasar – Arseni”, explică, în exclusivitate pentru SănătateaTV, etapele efectuării intervenţiei de clampare a anevrismului cerebral. Înainte de efectuarea propriu-zisă a intervenţiei, pacientul este internat la Terapie Intensivă, izolat, unde i se introduce un vasodilatator. I se fac analizele necesare, după care urmează operaţia de clampare. De cele mai multe ori, a nu face intervenţia chirurgicală de izolare a anevrismului înseamnă să condamni pacientul, însă operaţia implică destul de multe riscuri.
Vezi şi www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/neurologie/anevrismul-cerebral-recuperare-postoperatorie/
-
Anevrismul cerebral - indicaţii pentru o recuperare postoperatorie
Pacientul care a suferit o operaţie de îndepărtare a unui anevrism cerebral, în momentul în care a ieşit din spital, trebuie să aibă un regim liniştit de viaţă. Prof.univ.dr. Alexandru Vlad Ciurea, medic primar neurochirurg, Şeful Secţiei Neurochirurgie a Spitalului Clinic de Urgenţă “Bagdasar – Arseni, recomandă pacienţilor să aibă în primul rând încredere în echipa de neurochirurgi. După intervenţie, pacientul este monitorizat în Terapie Intensivă, iar dacă evoluţia este favorabilă, imediat, începe dietoterapia la pat. Dacă nu apar complicaţii, în scurt timp, este redat familiei. Pacientul operat de anevrism cerebral trebuie să fie conştient că un efort pe care îl face postoperator poate să dea o convulsie, care va trebui să fie tratată. Pacientul este chemat la 6 luni, fiind urmărit şi până la 5 ani postoperator, în funcţie de caz.După operaţia de îndepărtare a anevrismului, pacientul este sfătuit să nu conducă maşina, să evite alcoolul, grăsimile, fumatul, expunerile la soare sau călătoriile cu avionul. Cei care au suferit un anevrism cerebral sunt sfătuiţi ca la cel mai mic simptom să se adreseze medicului curant.
|
|
