Obstetrică Ginecologie

Contracepţia face referire la totalitatea metodelor care au ca scop împiedicarea apariţiei unei sarcini. Metodele de contracepţie sunt clasificate în mai multe categorii. Acestea pot fi hormonale, nehormonale, cu efect limitat sau definitiv, inhibând funcţia de reproducere a femeii irevocabil. Avantajele şi dezavantajele metodelor contraceptive diferă în funcţie de starea de starea de sănătate a femeii, vârsta acesteia sau aspecte ale vieţii de cuplu.

Prezervativul este singura metodă anticoncepţională care creează protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală , inclusiv împotriva infectării cu HIV/SIDA.

Pilulele anticoncepţionale, dincolo de efectul contraceptiv, prezintă numeroase avantaje şi beneficii pentru sănătate: reglarea ciclului menstrual, tratamentul chisturilor ovariene, prevenirea apariţiei cancerului de endomentru sau a celui ovarian, contribuie la tratarea acneei, a soboreei, hirsutismului şi pot fi folosite chiar şi drept contracepţie de urgenţă atunci când nu a existat o protecţie bună la contactul sexual.

Pilulele anticoncepţionale nu pot fi, însă, procurate oricum şi de către oricine. Femeia trebuie să se adreseze în prealabil unui medic pentru a şti exact ce pilule i se potriveşte şi cum trebuie administrate. Un alt dezavantaj al pilulelor contraceptive constă în grija femeii de a lua pastila la aceeaşi oră, omiterea pilulei putând duce la apariţia unei sarcini nedorite. Totodată, pilulele pot avea o eficienţă scăzută atunci când sunt folosite concomitent cu alte medicamente. Medicamentele pentru tuberculoză, epilepsie sau boli psihice reduc eficienţa pilulelor anticoncepţionale.

Steriletul nu se recomandă femeilor tinere, care nu au avut nicio sarcină sau celor cu parteneri multipli.

Contracepţia face referire la totalitatea metodelor care au ca scop împiedicarea apariţiei unei sarcini. Metodele de contracepţie sunt clasificate în mai multe categorii. Acestea pot fi hormonale, nehormonale, cu efect limitat sau definitiv inhibând funcţia de reproducere a femeii irevocabil.

Metodele contraceptive naturale au la bază anumite modificări naturale care se produc în organismul femeii pe durata ciclului menstrual. Acestea sunt metoda calendarului, metoda mucusului cervical, metoda temperaturii bazale, metoda simpto-termală sau metoda amenoreei de lactaţie.

Metodele contraceptive de barieră împiedică întâlnirea spermatozoidului cu ovulul pentru a nu se produce fecundaţia. Acestea presupun folosirea prezervativului feminin, diafragma, cupola cervicală sau spermicidele (substanţe care distrug spermatozoidul) , disponibile sub diverse forme geluri, spray-uri, creme, tablete sau ovule.

În categoria metodelor contraceptive hormonale sunt incluse pilulele contraceptive (monohormonale sau combinate), metodele hormonale injectabile, plasturi, inelul contraceptiv, implantul subdermal şi steriletul (dispozitiv intrauterin cu hormoni).

Contracepţia de urgenţă este recomandată în urma unei contact sexual neprotejat, la maxim 72 de ore.

Alegerea metodei potrivite de contracepţie se face în funcţie de vârstă, starea de sănătate a femeii, existenţa unor contraindicaţii medicale sau factori de risc (fumat, alăptat, aspecte ale vieţii de cuplu).

Ecografia morfologică fetală reprezintă un pas important în urmărirea corectă a unei sarcini. Centrul Medical Academica dispune de un Program complet de urmărire a sarcinii. În cadrul acestui Program, viitoarele mămici pot efectua oricare dintre investigaţiile referitoare la starea de sănătate şi gradul de dezvoltare a fătului.

Morfologia de trimestru II se efectuează în perioada 20-22 săptămâni de sarcină, vârstă care permite şi obţinerea de imagini 3D şi 4D. În acest interval, fătul este complet dezvoltat, făcând astfel posibilă o evaluare completă. 

Ecografia morfologică de trimestrul II poate examina şi pune în evidenţă toate elementele fetale, explică dr. Mona Zvâncă, medic specialist obstetrică - ginecologie, Clinica Academica. Prin această examinare se pot observa creierul, gâtul, toracele sau abdomenul fătului.

Indiferent de patologia preexistentă, ecografia morfologică de rutină este indicată pentru toate gravidele. Pentru cele cu un risc suplimentar se indică examinarea speciale. De exemplu, în situaţia în care există un risc de malformaţie cardiacă, gravida trebuie examinată de către un ecocardiografist fetal.

„Ceea ce trebuie ştiut şi explicat tuturor gravidelor care se prezintă pentru astfel de examinări, este faptul că ecografia morfologică nu oferă o garanţie de 100%. Există anumite malformaţii care nu pot fi depistate, fie din cauza poziţiei fetale nefavorabile, fie a poziţiei placentei care se interpune între sonda ecografului şi făt”, spune dr. Mona Zvâncă. 

Dr. Mona Zvâncă, medic specialist obstetrică-ginecologie, Centrul Medical Academica

Centrul Medical Academica dispune de un Program complet de urmărire a sarcinii. În cadrul acestui program, viitoarele mămici pot efectua oricare dintre investigaţiile ce oferă informaţii ample despre starea de sănătate şi despre gradul de dezvoltare a fătului.

Dr. Mona Zvâncă, medic specialist obstetrică – ginecologie, Clinica Academica, afirmă că ecografiile de morfologie fetală sunt recomandate drept investigaţii obligatorii în setul de analize pe care femeile trebuie să le efectueze în perioada sarcinii.

Ecografia morfologică, susţine Dr. Zvâncă, este o examinare structurală, prin care se urmăreşte formarea fătului atât din punct de vedere al aspectului exterior – membre, trunchi, cap, faţă, degete – cât şi din punct de vedere al formării organelor interne.

Diagnosticul prenatal are ca principal scop recunoaşterea şi depistarea cât mai precoce a complicaţiilor şi anomaliilor ce pot surveni în timpul sarcinii. Ecografiile de morfologie fetală se efectuează la anumite etape, în funcţie de vârsta gestaţională. Ecografia morfologică fetală presupune două etape: primul şi al doilea trimestru de sarcină.

Morfologia de trimestru I se efectuează între 11 – 14 săptămâni de sarcină. În acest interval se evidenţiază o serie de semne ale unor posibile anomalii genetice precum sindromul Down sau eventuale malformaţii cardiace. Dr. Mona Zvâncă subliniază că aceste semne nu se mai pot observa mai târziu, dar nici mai devreme. Tot în cadrul trimestrului I de sarcină se poate efectua o analiză a întregului embrion, etapă în care, de asemenea, se pot depista posibile anomalii. Morfologia fetală de trimestru I permite şi evidenţierea unor malformaţii structurale majore ale fătului, precum absenţa unui membru sau a unui segment de membru ori absenţa calotei craniene. În această perioadă, însă, nu pot fi evidenţiate malformaţiile minore.

Având în vedere dimensiunile mici ale embrionului, utilizarea unui ecograf performant este esenţială în urmărirea sarcinii.

Clinica Academica dispune de un ecograf de ultimă generaţie atât în ecografiile 2D cât şi 3D/4D. În plus, aparatul oferă posibilitatea de înregistrare a examinării pe suport digital.

Ecografia de morfologie fetală trimestrul I de sarcină durează 15-20 de minute. Rezultatul ecografiei se coroborează cu datele obţinute la testul de sânge, test ce se efectuează în prima etapă a Programului complet de urmărire a sarcinii.

 Prof. dr. Radu Vlădăreanu, Medic Primar Obstetrică - Ginecologie, Clinica Academica

Viitoarele mămici pot opta pentru un program complet de urmărire a sarcinii la Clinica Academica. Investigaţiile efectuate în acest centru medical oferă informaţii valoroase despre starea de sănătate şi despre gradul de dezvoltare a fătului.

Clinica Academica dispune de aparatură ultramodernă pentru stabilirea diagnosticului prenatal. Anomaliile şi complicaţiile ce pot surveni în timpul sarcinii pot fi, astfel, prevenite cu ajutorul ecografiei morfologice fetale, investigaţie esenţială în urmărirea corectă a sarcinii.

Prof. Dr. Radu Vlădăreanu precizează că programul complet de urmărire a sarcinii cuprinde consultaţiile lunare, în cadrul cărora se pot efectua şi ecografii de urmărire a creşterii şi bunăstării fetale. A doua etapă a acestui program se referă la analizele de luare în evidenţă. Aceste analize includ hemoleucogramă, transaminaze, glicemie, calcemie Rh, grup sangvin sau sumar de urină.

Prof. Dr. Radu Vlădăreanu recomandă efectuarea ecografiilor în fiecare trimestru de sarcină. Pentru trimestrul I de sarcină (11-14 săptămâni) se recomandă ecografia morfologică 3D sau 4D, urmată de triplu test genetic, opţional, dacă cele anterioare au fost efectuate iar rezultatele au fost normale. O a doua ecografie 3D sau 4D se face în trimestrul II de sarcină, urmând ca în săptămânile 32-34 să se facă o evaluare a creşterii fetale.

Prof. Dr. Radu Vlădăreanu face precizarea că prin intermediul investigaţiilor ecografice pot fi diagnosticate şi anomaliile fetale. Perioada ideală pentru depistarea anomaliilor fetale, prin examinarea morfologiei fetale, este între 20-22 săptămâni de sarcină. Acestea includ defectele genetice (sindromul Down) şi anomalii congenitale. De asemenea, poate fi măsurată ecografic şi trasluciditatea nucală. Dr. Vlădăreanu afirmă că o creştere a acesteia peste limitele admise este un indicator de risc pentru apariţia sindromului Down.

Sănătatea TV transmite în premieră absolută emisiunea „Naşterea prin cezariană a unei perechi de tripleţi concepuţi pe cale naturală”, realizată împreună cu prof. dr. Bogdan Marinescu, directorul Spitalului “Panait Sârbu” şi conţine imagini din timpul intervenţiei de cezariană, interviu cu medicul neonatolog şi cu tatăl tripleţilor.

Prof. dr. Bogdan Marinescu, medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul clinic de obstetrică-Ginecologie Prof. dr. Panait Sârbu (Giuleşti)

Histeroscopia reprezintă un examen care permite explorarea cavităţii uterine cu ajutorul unui histeroscop şi, eventual, tratarea leziunilor constatate şi face parte din chirurgia mini-invazivă care permite abordarea cavităţii uterine fără tăietură. Histeroscopia este utilă atât din punct de vedere al diagnosticului cât şi terapeutic, putându-se efectua ablaţia (îndepărtarea) polipului în cursul intervenţiei histeroscopice. În cazul prezentat în cadrul emisiunii transmise de Sănătatea TV, explorarea histeroscopică realizată de prof. univ. dr. Bogdan Marinescu a evidenţiat un polip endouterin care ar putea să fie cauză de infertilitate şi s-a urmărit extirparea acestuia. Afecţiuni ce pot fi diagnosticate prin histeroscopie: fibrom uterin, polipi intracavitari, extirparea corpilor străini intrauterini (sterilet rupt sau degradat în cavitatea intrauterină), secţionarea aderenţelor intrauterine apărute ca urmare a chiuretajelor sau altor afecţiuni.

Embolizare fibrom uterin - Partea I

Prof. univ. dr. Daniel Popescu, director Policlinica Şerban Vodă ne vorbeşte despre ce sunt anexita şi metroanexita, cum se manifestă şi care sunt cauzele apariţiei. De asemenea, se prezintă complicaţiile posibile